Sari direct la conținut

Multe universități în România, niciuna în top mondial. Rectorul Universității de Vest Timișoara: Ne mirăm cum de am avut până acum universități în top

Marilen Pirtea, rectorul Universitatii de Vest din Timisoara, Foto: Inquam Photos / Cornel Putan
Marilen Pirtea, rectorul Universitatii de Vest din Timisoara, Foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, susține că subfinanțarea domeniului cercetării și lipsa unei strategii la nivel național pentru promovarea învățământului din țară sunt motivele pentru care România nu mai are nicio universitate în topul celor mai bune astfel de instituții din lume.

„Ne mirăm cum de am avut până acum universități în top, sperând și la mai bine, nu faptul că nu mai avem acum. Este rezultatul unui proces de sistem acesta și subfinanțarea sistemului de învățământ din România evident că și-a pus amprenta pe termen mediu și lung performanțelor”, a declarat, pentru HotNews.ro, Marilen Pirtea.

Universități multe, studenți puțini

Rectorul UVT punctează și că universitățile din România au studenți puțini față de cele din străinătate ceea ce contează atunci când se fac diferite topuri sau clasamente.

„Aș spune că România are un număr mult prea mic de studenți și de populație cu studii superioare între 25 și 35 de ani, raportat la media europeană și la alte țări dezvoltate. Dar avem un număr foarte mare de universități raportat la populația pe care o avem (…). În aceste competiții mondiale, toate datele sunt cantitative. Numărul mic de studenți implică categorii și număr mic de cadre didactice. Și, până la urmă, rezultatele nu se iau pe medie, ci se adună calitativ”, a explicat Marilen Pirtea.

El a declarat că, în general, clasamentele sau topurile care se fac „avantajează” domenii precum inginerie, medicină, biologie și fizică.

„Celelalte universități din România care au fost până acum în top au reușit asta mai mult gâfâind, să spunem, prin niște lucruri punctuale. De exemplu, fizica. Sunt câteva universități care sunt anexate la proiectul Atlas, din Geneva, au generat o astfel de cercetare aplicată care are un mare impact asupra fizicii și asupra zonei pragmatice. De aceea, au fost punctate în astfel de topuri”, susține Pirtea.

„Doar în România mai există universitățile organizate așa”

Rectorul UVT spune că „bugetul cercetării este unul infim” și că dubla subordonare a acestui domeniu, când la Ministerul Cercetării și Digitalizării, când la Ministerul Educației, „generează anumite bâlbâieli în sistem”.

Marilen Pirtea susține o comasare a universităților și spune că el, de exemplu, și-a dorit și în trecut crearea unei Universități Metropolitane, care să unească cele patru universități de stat din Timișoara.

„Da, o comasare de universități, o integrare de mai multe domenii. Doar în România mai există universitățile organizate așa. Am pledat la Timișoara pentru Universitatea Metropolitană de fiecare dată, încă de la primul mandat am fost dispus să îmi pun mandatul pe masă, să facem o fuziune, între cele patru universități de stat, pentru a crea o universitate metropolitană și sunt sigur că ar face față în astfel de topuri și rankinguri internaționale.”, este de părere rectorul.

Universitățile mici nu pot concura cu cele mari

Tot în ideea comasării unor universități, Pirtea a dat exemplul UVT, care colaborează cu Universitatea din Torino. Drept comparație, numărul studenților este de cinci ori mai mic în cazul universității din Timișoara.

„Noi avem 16.000 de studenți și 670 de cadre didactice și cercetători, dar suntem în alianță cu Universitatea din Torino care are 80.000 de studenți și un număr de cinci ori mai mare de profesori și cercetători. Vă dați seama că rezultatele lor, care sunt de cinci ori mai mulți, se compară cu ale Universității de Vest din Timișoara… Nu avem cum să comparăm. Și astfel de exemple sunt multe.”, spune rectorul.

Nu știm să ne promovăm

Marilen Pirtea susține că Ministerul Educației, alături de universități, ar trebui să creeze o strategie în acest sens, pentru ca fiecare insituție de învățământ superior să își definească clar obiectivele.

„Nu există o politică de stat articulată care să își propună promovarea învățământului din România în astfel de rankinguri și topuri internaționale. Nu cred că toate universitățile din România, până la 90, toate vor face internaționalizare. Unele au un caracter poate regional, local, cu atribute extrem de importante, și atunci nu trebuie să se dezvolte neapărat în zona asta.”, a mai declarat, pentru HotNews.ro, rectorul UVT.

Despre „Academic Ranking of World Universities”

Anul acesta, este pentru prima dată din 2017 de când în clasamentul „Academic Ranking of World Universities” (ARWU), făcut de Shanghai Ranking Consultancy, nu mai apare nicio universitate din România, scrie edupedu.ro. În ultimii ani (2020, 2021, 2022), o singură astfel de instituție din România era în top – Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

În 2018 și 2019 și Universitatea din București (UB) a fost prezentă în top, în ultima parte a acestuia.

Studiul ia în calcul mai multe criterii, cu diferiți indicatori, în funcție de care se realizează clasamentul:

  • numărul absolvenților și al angajaților universității care au obținut premii Nobel sau Fields (premiul internațional acordat pentru performanța în matematică);
  • numărul articolelor științifice publicate în reviste de specialitate;
  • numărul de cercetători citați în lucrări de specialitate care provin din aceste universități; performanța înregistrată „per capita”;
  • calitatea educației.

Citește și: „România nu mai are nicio universitate în topul celor mai bune din lume, pentru prima dată în ultimii 6 ani. Ce spune rectorul UBB, ultima universitate care mai era în top”

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro