În ce măsură factorii demografici și-au pus amprenta pe dezvoltarea economică a României în ultimii 30 de ani?

Comentariu la articolul domnului Academician Lucian Albu publicat la Studii Financiare, la 18 ianuarie 2023

Foarte interesant articolul domnului Academician Lucian Albu. Din ce cunosc, nu s-au publicat multe articole în literatura economică românească ori în cea demografică în care să fie abordate probleme ale impactului evoluțiilor profund negative de lungă durată ale fenomenelor demografice majore (natalitate, mortalitate, migrație externă) asupra dezvoltării economice a țării după anul 1989 și posibilelor evoluții prospective (autorul: „ …se pot estima traiectoriile teoretice care guvernează, pe măsura creșterii economice, dinamica elementelor balanței demografice și se pot previziona valori viitoare”.) Din păcate, în articol nu se indică sursele numeroaselor date folosite și nici referințe asupra unor lucrări cunoscute pentru abordarea teoretică a problemelor. Nu mă voi referi la aprecierile autorului la nivel global și la nivelul Uniunii Europene, de interes fiind doar aprecierile pentru evoluțiile din țara noastră.

Autorul ia în considerare cinci indicatori demografici, apreciați a fi fundamentali pentru ceea ce numește balanța dinamicii demografice: rata natalității (rn), rata mortalității (rm), rata sporului natural (sn), rata sporului statistic anual (ssp), definit ca diferență între numărul populației din anul curent și anul precedent și rata migrației implicite (m), ca diferență între rata sporului natural și rata sporului statistic anual (simbolurile vor fi utile cititorului în figurile comparative ce vor urma).

Neavând sursele datelor, demersul pe care îl voi urma este determinarea celor cinci indicatori pentru anii 1992-2020 și compararea lor cu datele din articol în forma lor grafică (anii 1990 și 1991 nu sunt semnificativi pentru dezvoltările natalității, mortalității și migrației externe după anul 1989).

Este posibilă și utilă o abordare complementară celei din articol? Da, este posibilă, cu multă precauțiune. Problemele de care analistul se lovește sunt cele asupra datelor folosite. Cele cinci componente ale dinamicii demografice din articol nu pot avea semnificații pentru populația cu domiciliu (reședința permanentă) în țară (22211708 locuitori la 1 ianuarie 2020), ci numai pentru populația cu reședința obișnuită în țară, populația rezidentă (19354339 locuitori la 1 ianuarie 2020).

Implicațiile economice ale declinului demografic prin scădere naturală și migrație netă negativă se referă la populația rezidentă, cea care trăiește în mod obișnuit în România și nu la românii cu reședința în alte țări. Diferențe sunt și la numărul de născuți și decedați în cele două populații dar minore la primul indicator și nesemnificative la cel de la doilea. Dacă analiza propusă de autor s-ar referi la populația rezidentă, dificultăți aproape insurmontabile apar: numărul populației rezidente este cunoscut numai după anul 2002, al născuților vii și decedaților numai după anul 2011. Institutul Național de Statistică s-a confruntat cu dificultăți care nu au putut fi depășite în determinarea populației rezidente și indicatorilor de mișcare naturală și migrație externă cu schimbare de reședință înainte de recensământul din luna octombrie 2011. Nu sunt date detalii în articol asupra metodelor de estimare a populației rezidente din anii 1992-2002 și a născuților și decedaților din anii 1992-2011. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro