Sari direct la conținut

Neașteptata revanșă a ruralului la jumătatea autorecenzării. Recensământul pe care îl facem (2)

Contributors.ro
Vasile Ghetau, Foto: Hotnews
Vasile Ghetau, Foto: Hotnews
  1. Privire generală asupra recenzării
  2. Revanșa ruralului
  3. Triumful recenzării asistate
  4. O rapidă și sinceră privire prospectivă
  5. Anexă (figuri)

Privire generală asupra recenzării

La sfârșitul zilei de miercuri 13 aprilie, a 31-a zi de recenzare, peste 3,6 milioane de români erau înregistrați la recensământul populației și locuințelor (*). Ei reprezintă 19 la sută din populația rezidentă a țării la începutul anului 2021 (19,2 milioane după datele Institutului Național de Statistică). Nu avem repere pentru a atribui acestei proporții o semnificație în desfășurarea și rezultatele întregii perioade de recenzare, compusă din încă 32 de zile de autorecenzare și perioada de 63 de zile în care va avea loc înregistrarea cu recenzor (16 mai-17 iulie). Ce am putea estima prin ipoteză simplistă este atingerea unei populații înregistrate la capătul autoînregistrării de aproape 7 milioane locuitori, proporția ajungând la 36 la sută, dacă înregistrarea s-ar menține în a doua ei jumătate la o medie de 100 de mii de persoane recenzate zilnic. Prudența se impune iar asupra mersului recenzării în cele 63 de zile ale perioadei de înregistrare cu recenzor ea este și mai mare. Evoluțiile la nivelul județelor, pe medii, și prin cele două forme de înregistrare, autorecenzare și recenzare asistată, vor aduce un plus de cunoaștere asupra dezvoltărilor de până acum și, într-o anumită doar măsură, asupra dezvoltărilor viitoare. Ceea ce apare evident până acum este faptul că la nivelul întregii populații autorecenzarea individuală este modestă, doar 1,4 milioane persoane în 31 de zile iar dinamica nu este încurajatoare. Situația poate avea în spate dificultăți în folosirea platformei de recenzare, gradul de înzestrare a gospodăriilor cu echipamente adecvate, calculatoare, laptopuri, tablete și abilitățile de folosire a acestor echipamente, interes redus pentru autorecenzare ori pentru recensământ în general. În compensare, înregistrarea asistată a fost și este în ascensiune surprinzător de susținută, surclasând înregistrarea individuală și devenind spectaculoasă în unele județe cu grad modest de urbanizare. Drept rezultat, în zilele din urmă numărul populației recenzate în mediul rural l-a depășit pe cel din urban. Este o evoluție surprinzătoare, populația din rural reprezentând doar 45 la sută din întreaga populație. Ipoteza interesului scăzut pentru recensământ ar putea fi pusă în acest caz sub semnul întrebării.

Pentru o viziune generală comparativă a gradului de recenzare pe județe a fost preferat un indicator simplu, numărul de persoane recenzate la 100 de locuitori (evitând proporțiile în populația recenzată, generatoare de potențiale confuzii) și în figura 1 pot fi examinate valorile la sfârșitul celei de-a 31-a zi de recensământ (13 aprilie).

Sunt diferențe apreciabile, între 14 persoane recenzate în județele Iași, Tulcea, Mehedinți, Bacău, Dolj și valori mai mari de 25 persoane în trei județe – Botoșani, cu aproape 28 persoane, Brașov (27), Teleorman (26). Predomină județele cu o recenzare de 20-23 persoane la 100 locuitori, urmate de cele cu 14-16 persoane. Dacă am vrea să găsim o legătură între gradul de recenzare și cel de urbaniza-dezvoltare nu o găsim. De fapt. o numită legătură a existat doar în primele zile de recenzare prin valori mai ridicate în județele mai urbanizate și mai dezvoltate, datorită unei autorecenzări mai importante în aceste județe. Legătura s-a risipit apoi prin instalarea și consolidarea recenzării asistate îndeosebi în județe mai puțin urbanizate. Cititorul interesat în examinarea particularităților recenzării pe medii poate consulta și figurile 1A și 1B din Anexă, clasamentele sfidând în bună măsură așteptările. Capitala este un anonim în partea inferioară a clasamentelor și la gradul de recenzare generală și la gradul de recenzare în urban, alături de multe județe net predominat rurale.

Unde au fost creșterile cele mai mari la recenzare în ambele ei forme? Figura 2 ni le arată, ca raport între numărul de persoane recenzate la 100 locuitori până la sfârșitul zilei a 31-a de recenzare (miercuri 13 aprilie) și numărul de persoane recenzate la sfârșitul zilei a 10-a de recenzare (miercuri 23 martie)

Citeste continuarea pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro