Nicușor Dan i-a convocat pe liderii fostei Coaliții la Cotroceni. Pe agendă, legea care a scos angajații din sănătate în stradă
Liderii fostei coaliții — Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor — se întâlnesc, marți, cu președintele Nicușor Dan pentru o nouă discuție pe legea salarizării unice, un jalon PNRR de 770 de milioane de euro, amânat deja de patru guverne succesive.
Discuțiile au loc la inițiativa șefului statului și au loc în cea de-a 98-a zi de criză politică, PSD, pe de o parte, și PNL, USR și UDMR, de cealaltă parte, neajungând la un compromis pentru formarea unui nou guvern.
În ultimele săptămâni, la Palatul Cotroceni, au avut loc o serie de discuții pentru legea salarizării între consilierul prezidențial Radu Burnete și reprezentanți ai partidelor printre care Raluca Turcan (PNL) sau Florin Manole (PSD).
Surse care au participat la aceste discuții au explicat că nu există un acord, dar că la nivel de principiu nu există diferențe majore de opinie între partide. Mai mult, în acest moment nu există un acord nici între ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, pe reașezarea grilelor salariale, au declarat aceleași surse.
Avertismentul lui Pâslaru
Într-o postare pe Facebook publicată luni dimineața, Pâslaru, ministrul interimar al Muncii, a transmis că „este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obținut un acord politic pe această reformă”, înainte de a expira termenul limită pentru PNRR – 31 august – și România să piardă banii.
Surse din PSD au explicat că șansele sunt mici ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la finalul lunii.
Vineri, într-un interviu acordat RFI, premierul interimar Ilie Bolojan spunea că nu există încă „o formă de acord” pe legea salarizării, astfel încât să fie adoptat de Parlament, dar că ar putea fi adoptată în perioada următoare.
Acum, liderii partidelor speră să iasă de la Cotroceni cu o formă finală a legii care să nemulțumească cât mai puține categorii profesionale și care să treacă nemodificată prin comisiile parlamentare.
Legea salarizării a nemulțumit angajații din sănătate
Primul draft al legii salarizării, care a fost făcut public în iulie de Ministerul Muncii, a creat nemulțumiri puternice. Sindicaliștii din Federația Sanitas, care reprezintă personalul medical, au protestat în stradă și au intrat în grevă generală la finalul lunii iunie.
Pe lângă nemulțumirile angajaților de la stat, proiectul a stârnit și tensiuni între partidele politice. PSD a trimis o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care au cerut sprijin pentru „soluții pentru protejarea educației și sănătății în reforma salarizării”.
În postarea de pe Facebook, Pîslaru spune că a îmbunătățit proiectul și repetă că pe noua lege niciun salariu nu va scădea.
În domeniul sănătății, el transmite că a „așezat principial și detaliile legate de sporuri, și matricea de diferențiere a coeficienților în funcție de tipul de unități și de specializări”.
„Un mesaj important pentru tot personalul medical și de sprijin – deja în domeniul sănătății suntem cu peste 75% creșteri de venituri salariale per total. Chiar ar fi aiurea ca proiectul să fie respins în aceste condiții”, mai transmite ministrul.
Când vine vorba despre educație, Dragoș Pîslaru spune că a „îmbunătățit remunerarea pentru plata cu ora, cu o creștere substanțială” și a „venit și cu o versiune mai atractivă pentru indemnizația de dirigenție”.
Legea trebuia să fie gata acum 3 ani
Reforma salarizării trebuia să fie gata în iunie 2023. De când a fost aprobat programul PNRR și până în prezent, Ministerul Muncii a avut 4 șefi – Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD). Acum, după demisia lui Manole, Dragoș Pîslaru a preluat conducerea ministerului, deci și responsabilitatea pentru finalizarea proiectului asumat prin PNRR.
La finalul anului 2023, Guvernul Ciolacu 1 a renegociat PNRR cu Comisia Europeană, iar reforma salarizării a fost amânată pentru anul 2025 și mutată în cererea de plată 4. A urmat super-anul electoral 2024, iar social-democrații și liberalii, care erau împreună în coaliție la acea vreme, au ales să se ocupe mai degrabă de legea pensiilor, de asemenea prevăzută în PNRR.
Legea a rămas blocată timp de încă un an și jumătate, până când, în aprilie 2025, Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene la acea dată, anunța o nouă amânare. „Vom propune alte șase jaloane și ținte pe care să le amânăm. Deci, cumva restructurăm puțin cererea de plată numărul patru, dar termenul rămâne fix, respectiv luna iunie, indiferent ce se întâmplă. Propunerea este ca legea salarizării unice să se ducă în ultima cerere de plată”, spunea Marcel Boloș în aprilie 2025.