Nobelul pentru Fizică 2025, acordat marți. Teoria undelor, „mantia invizibilității” și telescoapele spațiale, cercetările care ar putea aduce râvnitul premiu
Teoria undelor, „mantia invizibilității” sau știința din spatele telescopului spațial James Webb se numără printre cercetările care ar putea câștiga marți premiul Nobel pentru fizică, potrivit experților citați de France Presse.
Distincția, anunțată la Stockholm la ora locală 11:45 (12:45 în România), este a doua din acest sezon, după premiul Nobel pentru medicină acordat luni unui trio americano-japonez pentru identificarea „gardienilor sistemului imunitar”, celulele T regulatoare care permit organismului să controleze sistemul imunitar.
Mai mulți specialiști mizează anul acesta pe un premiu la intersecția dintre științele fizice și matematică.
Sunt evidențiate lucrările matematicienei belgiene Ingrid Daubechies și ale matematicienilor francezi Stéphane Mallat și Yves Meyer privind undele, un instrument matematic care permite analizarea unui semnal sau a unei imagini la mai multe scări.
„Poate părea obscur, dar aceste descoperiri au avut un impact considerabil asupra vieții de zi cu zi, în special în domenii atât de simple precum formatul JPEG și compresia imaginilor, lucruri pe care ne bazăm în permanență”, a declarat pentru AFP David Pendlebury, responsabil cu analiza cercetării în cadrul cabinetului Clarivate.
Printre favoriți este și britanicul care a creat „mantia invizibilității”
Jurnalista științifică a cotidianului suedez Dagens Nyheter, Maria Gunther, notează că această cercetare a contribuit, de asemenea, la „optimizarea tratamentelor de radioterapie împotriva cancerului”.
Yves Meyer a obținut premiul Abel 2017 pentru matematică pentru contribuția sa decisivă la dezvoltarea teoriei undelor.
De asemenea, apare frecvent în pronosticuri domeniul metamaterialelor, în special britanicul John B. Pendry și „mantia invizibilității” sale. Cercetătorul a elaborat o rețetă teoretică pentru devierea câmpurilor electromagnetice în jurul unui obiect.
Lars Broström, specialist în științe la postul public de radio suedez SR, consideră că și cei care au generat știința din spatele telescopului spațial James Webb ar putea fi recompensați.
„Ei au elaborat teoriile în anii 1960-1970. Apoi (telescopul) a fost lansat acum câțiva ani. Astăzi, putem avea o înțelegere cu totul nouă a fizicii datorită imaginilor sale. Descoperirea de noi tipuri de găuri negre, de exemplu. Sau obținerea de noi informații care pun la încercare vechile teorii despre univers”, explică jurnalistul pentru AFP.
Domeniile informației cuantice și algoritmilor figurează, de asemenea, pe lista favoritelor.
„O mare parte din cercetările pionierat în acest domeniu au fost realizate cu câteva decenii în urmă, iar astăzi au dat roade odată cu dezvoltarea computerelor cuantice și a sistemelor de criptografie cuantică”, scrie revista de specialitate Physics World.
Acestea din urmă sunt utilizate în special în domeniul securității cibernetice pentru criptarea și transmiterea datelor securizate.
Nu ar putea fi uitați nici astrofizicienii
Matematicianul american Peter Shor, specialistul canadian în criptografie Gilles Brassard, fizicianul american Charles H. Bennett și israeliano-britanicul David Deutsch sunt și ei favoriți, potrivit revistei.
De asemenea, sunt luate în considerare progresele științifice în astrofizică, în special formarea galaxiilor. Jurnalista științifică de la DN mizează pe cosmologul mexican-britanic Carlos Frenk, astrofizicianul argentinian Julio Navarro sau britanicul Simon White.
Teoria expansiunii cosmice, care încearcă să explice natura actuală a universului prin paradigma Big Bang-ului, este, de asemenea, citată de revista Physics World, care pariază pe Alan Guth și Andrei Linde.
Un microscop al infinitului mic, microscopul cu forță atomică, ar putea fi, de asemenea, premiat, susține Camilla Widebeck, jurnalistă la SR. Acest instrument este capabil să producă imagini 3D la o scară extrem de mică, uneori până la rezoluție atomică, și are o importanță deosebită în nanotehnologie.
Fizicianul elvețian Christoph Gerber, originar din Basel, este citat ca o figură cheie în acest domeniu.
Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică a fost acordat unui duo format din britanico-canadianul Geoffrey Hinton și americanul John Hopfield pentru cercetările lor în domeniul rețelelor neuronale artificiale începând cu anii 1980, care au jucat un rol crucial în dezvoltarea inteligenței artificiale contemporane, care suscită îngrijorări chiar și în rândul celor care au inspirat-o.
Cei doi oameni de știință s-au declarat foarte îngrijorați de recentele progrese tehnologice în domeniul IA. „Nașul IA” a prezis recent că inteligența artificială va genera șomaj „masiv”, iar bogații lumii vor fi și mai bogați.
INTERVIURILE HotNews.ro