Noi critici dure ale Consiliului Superior al Magistraturii la adresa Guvernului: Atitudini inacceptabile. A perseverat în atitudinea de sfidare a autorității judecătorești

CSM acuză din nou „climatul de ostilitate creat împotriva magistraților, prin luări de poziție ale factorului politic și prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România”. Reacția vine în ziua în care Curtea Constituțională a amânat, pentru a doua oară, o decizie pe proiectul Guvernului Bolojan de modificare a sistemului de pensii speciale, care a generat critici dure ale Consiliului Superior al Magistraturii și proteste ale procurorilor și judecătorilor.

Într-un comunicat transmis miercuri, CSM spune că „autoritatea judecătorească se confruntă cu o situație de o gravitate excepțională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenți ai factorului politic la adresa sistemului judiciar, care au culminat cu inițierea și adoptarea demersului legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor”.

„Nu există vreo preocupare privind impactul demersurilor factorului politic asupra independenței justiției”

„În mai multe rânduri Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraților, prin luări de poziție ale factorului politic și prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România.

Aspectele semnalate de Consiliu sunt în continuare de actualitate, întrucât niciuna dintre cauzele care au generat reacția sistemului judiciar nu a fost înlăturată, neexistând vreo preocupare cu privire la impactul demersurilor factorului politic asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil. În egală măsură, o justiție independentă și pe deplin funcțională este indispensabilă și pentru ceilalți profesioniști ai dreptului a căror activitate este convergentă cu același obiectiv al garantării drepturilor și libertăților cetățenilor”, acuză CSM.

Reprezentanții instituției conduse de judecătoarea Elena Costache mai susțin că, „în pofida perioadei de timp semnificative trecute de la reacția fermă a sistemului judiciar, factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorității judecătorești, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog și cooperare onestă cu reprezentanții acesteia, ci dimpotrivă continuând în aceeași retorică a culpabilizării magistraților români”.

Cum vrea Guvernul Bolojan să modifice pensiile speciale. Legea, blocată la CCR

Reacția de miercuri se înscrie într-o serie de critici lansate de CSM după ce Guvernul Bolojan a inițiat proiectul de modificare a sistemului de pensii ale magistraților, pentru care Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie. În proiect era prevăzut ca modificările să intre în vigoare din 1 octombrie, însă legea a fost atacată la Curtea Constituțională de către instanța supremă. Miercuri, 8 octombrie, CCR a amânat, pentru a doua oară, o decizie pe această lege.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților include următoarele modificări:

• Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
• Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
• Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariu brut încasat.
• Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.

Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Proiectul a generat reacții dure din sistemul judiciar și a dus la declanșarea acțiunilor de proteste la nivelul instanțelor și parchetelor din întreaga țară.