Noile forme de muncă de tip "gig economy" nu pot opri fuga creierelor din Europa de Est (Bloomberg)

Noile forme de muncă, cunoscute sub denumirea de „gig economy”, se dovedesc a fi o oportunitate pierdută pentru ca ţările sărace din Europa de Est să pună capăt pierderii de mână de lucru calificată, scrie publicația Bloomberg, citată de Agerpres.

Sute de mii de sârbi, ucraineni şi români îşi câştigă existenţa prin intermediul unor platforme globale de tip freelance, lucrând pentru clienţi internaţionali care plătesc mai bine decât companiile locale. Aceasta ar putea fi un instrument perfect pentru a ţine în ţară cele mai bune minţi. În schimb, reglementările învechite forţează mulţi freelanceri să trăiască la limita legalităţii şi ar putea dejuca eforturile destinate să oprească fuga creierelor.

Timp de mai multe secole Europa de Est s-a caracterizat printr-o dorinţă de a recupera decalajul care o separă de Vest. În prezent, economia de tip „gig economy” oferă o şansă pentru un nou salt, însă generaţiile de tineri care au crescut după Războiul Rece sunt trase înapoi de unele din cele mai corupte sisteme politice din Europa.

„Momentul actual este unul similar cu cel din Star Wars, când nava spaţială face un salt prin hiperspaţiu, dintr-un sistem în altul. Dacă vrei ca economia ta să avanseze şi oamenii să rămână în ţară, trebuie să faci ceva”, spune Branka Andjelkovic, co-autorul cărţii Digging Into the Gig Economy in Serbia.

Alături de Ucraina şi România, Serbia este în avangarda economiei de tip „gig economy” în Europa de Est. Locurile de muncă sunt în principal în tehnologie, design grafic, Internet design şi media, şi nu neapărat în zona de ride sharing sau livrare de mâncare care sunt vedetele industriei, unul dintre motive fiind şi salariile scăzute comparativ cu restul continentului.

Însă aceste ţări se numără şi printre cele mai instabile state din regiune, din punct de vedere politic, fapt care a împiedicat modernizarea reglementărilor din perioada comunistă. O altă problemă este corupţia răspândită. Potrivit clasamentului anual realizat de Transparency International, România ocupă locul 61, Serbia este pe locul 87 şi Ucraina pe locul 120 în topul celor mai corupte ţări.

Vestea bună este că Ucraina, România şi Serbia au un număr mare de muncitori bine pregătiţi în domeniul tehnologiei. Mulţi dintre ei lucrează la distanţă, ceea ce până acum a încetinit fenomenul de fugă a creierelor, susţine Janine Berg, specialist la Organizaţia Internaţională a Muncii.

Însă semnalele de alarmă devin din ce în ce mai grave. Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice, România are nevoie de o „redefinire şi o reformă a relaţiilor de muncă”. În Ucraina, ILO a cerut încă de anul trecut „un răspuns al mediului politic care să extindă beneficiile oferite de transformarea muncii”. De asemenea, în luna iulie a acestui an Fondul Monetar Internaţional a dat publicităţii un studiu în care avertiza că ţările din Europa de Est trebuie să facă mai mult pentru a „reţine şi a utiliza mai bine forţa de muncă actuală” pentru a combate ceea ce ameninţă să fie o scădere semnificativă a populaţiei din cauza migraţiei.

Fuga creierelor este o problemă comună în România, Ucraina şi Serbia. Acest fenomen a făcut ca 600.000 de persoane din cele trei ţări să plece în 2016 în căutarea unor locuri de muncă şi a unei vieţi mai bune în alte părţi ale lumii. Este un număr de trei ori mai mare decât în anul 2000, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Deşi România a fost obligată să încorporeze legislaţia Uniunii Europene, acest proces a fost unul lent pe fondul unor turbulenţe politice aproape constante. Ministerul Muncii de la Bucureşti susţine că lucrează încă la implementare, termenul limită fiind 1 august 2022.