Nou pachet de măsuri: Londra încearcă să liniștească investitorii, dar piețele rămân temătoare
Atât guvernul britanic, cât și Banca Angliei au anunțat luni noi măsuri pentru a încerca să liniștească investitorii panicați luna trecută de o propunere de buget uriașă, însă piețele au rămas sceptice, potrivit AFP.
În fața solicitărilor repetate ale economiștilor și parlamentarilor, cancelarul Kwasi Kwarteng a devansat publicarea estimărilor bugetare pentru 31 octombrie, în loc de 23 noiembrie, data prevăzută inițial.
În paralel, acesta va publica măsuri pe termen mediu pentru a se asigura că finanțele publice ale Regatului Unit rămân pe o traiectorie sustenabilă.
Banca Angliei a anunțat, de asemenea, noi măsuri pentru a asigura lichiditatea pe piața britanică a obligațiunilor de trezorerie pe termen lung, care a fost afectată de la fiascoul prezentării bugetului de către Kwasi Kwarteng la sfârșitul lunii septembrie.
Dar investitorii nu au părut liniștiți de randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 30 de ani, care a crescut constant pe parcursul ședinței de luni, ajungând la 4,68% în jurul orei 16:00 GMT, reflectând lipsa de încredere în datoria britanică.
Probleme nerezolvate
În ciuda faptului că luni cancelarul și Banca Angliei au dublat eforturile, „problemele fundamentale nu au fost rezolvate”, a remarcat Ken Wattret, director pentru economie europeană la S&P Global Market Intelligence.
Îmbunătățirea previziunilor este „binevenită, dar este probabil să existe o mare gaură fiscală nefinanțată”, a adăugat el, iar intervențiile Băncii Angliei în acest context echivalează cu „a pune un plasture pe rană fără a o vindeca”.
La 23 septembrie, Kwasi Kwarteng a dezvăluit subvenții vaste pentru facturile de energie pentru a face față crizei costului vieții, precum și reduceri majore de impozite care vizează în principal cele mai bogate gospodării.
Pachetul nu a fost evaluat, dar economiștii au estimat că se ridică la suma impresionantă de 100-200 de miliarde de lire sterline.
Fără nicio măsură de economisire planificată, acesta urma să fie finanțat în întregime prin împrumuturi de pe piețe, într-o perioadă de creștere bruscă a ratelor dobânzii, cu o inflație foarte ridicată în Regatul Unit, de aproape 10%, cea mai mare din G7.
Investitorii au început să se îndoiască de capacitatea guvernului de a-și rambursa datoria și au vândut activele britanice, ceea ce a dus la prăbușirea lirei sterline la un minim istoric și la creșterea ratelor de împrumut pe termen lung ale Londrei.
foto: Dreamstime