Noua „obraznicie” a caselor de asigurari de sanatate din Germania  

Cu o „scrisorica de dragoste” i-au surprins de Sf. Valentin, casele de asigurari de sanatate pe asiguratii lor din Germania. „Puternicul partener al sanatatii tale nu ezita sa ia decizia necesara” scrie una dintre ele (DAK), anuntand scurt si nervos ca, incepand cu luna februarie 2010, fiecare va mai trebui sa scoata 8 euro lunar, din buzunar. Suma e fixa, indiferent de venit. O platesc la fel un angajat care castiga cateva sute de euro pe luna, un somer, dar si seful DAK, Herbert Rebscher, al carui salariu anual este de 235.000 de euro.

Nici ceilalti sefi ai caselor de asigurari de sanatate obligatorii nu stau mai prejos. Veniturile acestora sunt publicate anual in Buletinul Oficial, care a fost dat publicitatii anul acesta in 9 martie, pentru 2009. Presa germana a reactionat la cifre cu remarci caustice. Cresterile salariale, premiile si bonificatiile managerilor s-au dat in ciuda crizei financiare si a unui bilant negativ de miliarde de euro. Iar astfel de manageri, directori si inalti functionari nu sunt putini, la 170 de case de sanatate cate exista in Germania.

• Topul castigatorilor la loteria sanatatii  

In fruntea listei se situeaza seful Techniker Krankenkasse (TK), Norbert Klusen, al carui salariu de baza a crescut in 2009 cu 25.000 de euro, ajungand la 271.000 de euro pe an. Un purtator de cuvant al TK a declarat ca salariul lui Klusen e „foarte adecvat”, raportat la incasarile din contributiile asiguratilor, de 18 miliarde de euro anual. Data fiind obligativitatea asigurarii de sanatate in Germania pentru angajati, cotizatia la loteria sanatatii merge aproape de la sine, iar meritul „la varf” al performantei e indoielnic.

Nici sefa de la Barmer, Birgit Fischer nu s-a lasat mult mai prejos, castigand anul trecut 226.000 de euro (cu 4.000 mai mult ca in 2008). Insa ea a fost surclasata de directorul AOK Bavaria, Helmut Platzer -care pe langa salariul de baza anual de 176.000 de euro, s-a premiat cu inca 50.820 de euro- si seful AOK Plus (Sachsen/Thüringen), Rolf Steinbronn, cu 179.500 salariu plus premiu de 47.880 euro.

Presedintele Asociatiei regionale a BKK din Nordrhein-Westfalen, Jörg Hoffmann s-a inscris si el corect in cursa de castig a omologilor sai, cu 175.000 de euro salariu anual, plus 45.000 de euro bonificatie. Herbert Reichelt, seful Asociatiei AOK la nivel federal si-a rotunjit salariul de baza de 170.000 de euro, cu 20% „premiu de succes”.

S-ar zice ca aceste case de asigurari, care primesc si bani de la bugetul de stat, aplica unora criterii de retribuire ca un concern privat. Din pacate, performanta pe baza careia se dau premiile nu e confirmata si de realitate. Din 1 iulie 2009, procentul din salariul brut care se aplica uniform, la calculul contributiei la asigurarea de sanatate obligatorie, este acelasi la toate casele de asigurari: 14,9%. Acest fapt le avantajeaza pe cele cu traditie, traseismul inceteaza a mai fi interesant.

Deasupra caselor de asigurari, in stufoasa birocratie a sistemului de sanatate german, mai apar si structurile federative, cum ar fi Kassenärztlichen Bundesvereinigung -al carei sef a avut 260.000 de euro salariu in 2009-, si Kassenzahnärztlichen Bundesvereinigung, care priveste serviciile stomatologice si al carei capo s-a bucurat de 240.585 euro salariu anual. Nici la pensie, acesti functionari de varf nu sunt uitati. AOK Bavaria plateste fostului sau director o pensie de 105.600 de euro, adica 60% din salariul de baza al unui director in functie.

• Jaful la pacient  

In cartea sa „Pacientul vandut” (Der verkaufte Patient, ed. Pattloch, 2008), autoarea Renate Hartwig explica cum „medicii si pacientii sunt inselati de politica sistemului de sanatate”. Pacientul vandut documenteaza campania federala din Germania impotriva Reformei Sanatatii. Protestul se indreapta impotriva comercializarii nesabuite din sistemul de sanatate, impotriva exploatarii medicilor si personalului sanitar din spitale. Eliminarea medicului de familie si a medicinei traditionale e considerata de autoare ca fiind un proiect pus la cale economic si sustinut politic.

„Din taxele noastre e finantat totul, nu doar tratarea pacientilor” spune Hartwig. „Mii de paraziti sug din sistemul de sanatate. Branse industriale intregi traiesc pe costurile asiguratilor. Iar sus de tot, troneaza casele de asigurari, a caror birocratie crescanda ameninta sa inghita totul. Noi, pacientii, suntem vicimele unui jaf comercial”.

In practicarea acestui „jaf comercial” nu lipsesc producatorii farmaceutici, deloc dispusi sa cedeze din pretul la medicamente. 30 de miliarde de euro, respectiv o cincime din cheltuielile totale ale caselor de asigurari obligatorii, merg pe medicamentele gratuite sau cu 5 euro completare la plata.

Ministrul liberal al sanatatii, Philipp Rösler, lucreaza la un concept de economisire la medicamente, care sa aduca economii de 2 miliarde de euro pe an. Acest concept nu trezeste deloc simpatia marilor concerne farmaceutice, stiute a beneficia de lobby extrem de puternic si eficient, ca si de modalitati de a-si deghiza mereu cresterile de preturi.

Ramane, prin urmare, ca gaurile din bugetul caselor de asigurari de sanatate sa fie acoperite din „noul bir” pe asigurati. Alte sapte case de sanatate au urmat, in februarie, exemplul DAK-ului, cu cei 8 euro lunari. Dintre 4,6 milioane de asigurati ai Deutsche Angestellten Krankenkasse (DAK), 1,5 milioane si-ar fi dat acordul pana acum. Bazandu-se pe aceasta cifra, purtatorul de cuvant al casei de asigurari a spus, referitor la masura luata: „Nu se poate trage concluzia ca ar exista un boicot in masa”.

Cu toate acestea, intr-un sondaj online initiat de publicatia Bild.de in luna ianuarie pe 149.307 de subiecti, la intrebarea „Vi se par rezonabile contributiile suplimentare la asigurarile de sanatate?”, doar 3% au raspuns afirmativ. 17% din repondenti au spus: „As plati mai mult doar pentru servicii mai bune”, iar 80% spun hotarat: „E o absoluta obraznicie, platesc deja destul!”