Întoarcerea la 2015: cum se pregătea Ministerul Sănătății să sacrifice „din pix” marii arși chiar înaintea exploziilor de la Crevedia
Dubla explozie de la Crevedia a prins Ministerul Sănătății în plin război cu supraviețuitorii Colectiv, cu rudele victimelor și cu activiștii pentru drepturile pacienților cu arsuri grave. În timp ce, public, instituția condusă de Alexandru Rafila se laudă cu construcția a 3 viitoare centre pentru mari arși – construcție care trebuia să înceapă încă din 2014 – în luna iulie Ministerul Sănătății publica, discret, un proiect de Ordin „privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri”.
O parte dintre supraviețuitorii Colectiv l-au acuzat atunci pe Rafila că practic vrea să transforme pe hârtie, „din pix”, secțiile de ATI sau arși existente – care pot trata arsuri doar de complexitate mică și medie – în structuri pentru mari arși. Un alt efect de bumerang ar fi, practic, anularea Mecanismului de transfer în străinătate al marilor arși, adoptat după Colectiv – după multe presiuni publice și multe ezitări ale autorităților, și în baza căruia au fost transferați și 12 răniți de la Crevedia: odată ce legiferezi „din pix” faptul că există condiții în spitalele din țară, nu mai poți transfera mari arși afară – nu mai există bază legală.
Despre proiectul de Ordin publicat în transparență decizională de Ministerul Sănătății în luna iulie, HotNews.ro a scris pe larg aici.
HotNews.ro a obținut, acum, răspunsurile Ministerului Sănătății la scrisoarea depusă în luna iulie de supraviețuitorii de la Colectiv și activiștii pentru drepturile pacienților în semn de protest față de intenția de adoptare a acestui Ordin și vi le prezintă în exclusivitate.
Există două răspunsuri, datate 21.07.2023, respectiv 07.08.2023, ce conțin informații contradictorii, cu toate că vin de la aceeași instituție, precum și argumente precum „există impedimente cu privire la identificarea în timp util a unor locuri disponibile la nivelul spitalelor din Uniunea Europeană”, astfel că soluția ce reiese în acest context este să folosim ce avem și să aducem la standarde „din pix”.
Ministerul Sănătății vorbește, de asemenea, în al doilea document, despre faptul că la nivel național există în acest moment un singur „centru pentru mari arși”, cu 6 paturi, la Spitalul Floreasca din București, lucru care face ca „gestionarea acestei patologii la nivel național să fie imposibilă”.
Contactată de HotNews.ro, conf. dr. Elena Copaciu, medic primar ATI la Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, care a condus timp de 8 ani secția de Anestezie – Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București și a lucrat, în Ministerul Sănătății, la elaborarea Ordinului 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri, a explicat că țara noastră nu are, în acest moment, paturi pentru mari arși care să corespundă standardelor agreate la nivel internațional. Singurele paturi care se apropie de standarde sunt cele 6 de la Spitalul de Urgență Floreasca, spune dr. Elena Copaciu, dar nici acestea nu întrunesc 100% standardele de paturi de mari arși.
VEZI ȘI:
Pacient mare ars / Foto: Inquam Photos – Ovidiu Micsik
Coborâre gravă a standardelor și „un compromis care pune în pericol viețile pacienților cu arsuri severe”
Ministerul Sănătății arată, într-un răspuns la scrisoarea de protest, datat 21.07.2023, că România ar urma să aibă 3 centre pentru arși gravi gata în decembrie 2025. Construcția unui singur centru a început – în luna iunie, la Timișoara (centru pentru adulți mari arși). Construcția celorlalte două ar urma să înceapă în această toamnă – Târgu Mureș (centru pentru adulți) și București (centru pentru copii).
Interesant este că, într-o informare transmisă presei săptămâna aceasta, după incendiul de la Crevedia, Ministerul Sănătății afirmă că cele 3 centre ar urma să fie gata în februarie 2025, nu în decembrie 2025, așa cum scria, cu doar o lună în urmă, în răspunsul pentru semnatarii scrisorii de protest.
Aceste 3 centre ar urma să fie completate cu centrele de arși prevăzute în cadrul celor 3 spitale regionale, a căror construcție a fost amânată ani de zile și încă nu a început. În același răspuns către autorii scrisorii, reprezentanții Ministerului Sănătății se plâng că „există impedimente cu privire la identificarea în timp util a unor locuri disponibile la nivelul spitalelor din Uniunea Europeană”.
Primul răspuns al Ministerului Sănătății la scrisoarea de protest, datat 21 iulie, document obținut de HotNews.ro, poate fi consultat integral aici.
Răspunsul Ministerului Sănătății a venit după ce o parte dintre supraviețuitorii incendiului de acum aproape 8 ani, dar și rude ale victimelor, au trimis în luna iulie instituției conduse de Alexandru Rafila, după publicarea în transparență a acestui proiect de Ordin, o scrisoare în care făceau acuzații dure: Ministerul Sănătății ar încerca să modifice „din pix” structurile existente, care nu sunt însă la standarde de mari arși, în centre pentru mari arși.
Ei subliniau atunci faptul că scrisoarea lor „reprezintă un semnal de alarmă pentru Ministerul Sănătății și pentru societate”, iar coborârea standardelor ar reprezenta „un compromis care pune în pericol viețile pacienților cu arsuri severe”.
„Ordinul Ministrului Sănătății nr. 476/2017 a transpus în legislația românească ghidurile internaționale de bune practici în îngrijirea arsurilor, definind trei categorii de structuri/unități spitalicești cu niveluri crescătoare de competență: Compartimentul de arsuri, Unitatea funcțională de arși și Centrul de arși. Acesta din urmă, centrul pentru arşi, este structura cu cel mai înalt nivel de competenţă în sistemul de îngrijire a bolnavului cu arsuri”, spun supraviețuitorii incendiului și rudele victimelor.
„Deși Centrele de Arși sunt singurele care pot asigura real tratamentul complex necesar în arsura severă, cea mai dificilă patologie din sfera traumatologiei, încă nu există în prezent, la 8 ani de la Colectiv, nici o astfel de structură în România. Așa cum nu există nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe (activitate medicală încă nedescrisă de vreun ghid terapeutic oficial al Ministerului Sănătății și, astfel, nedecontată de CNAS)”, au mai arătat aceștia.
Semnatarii scrisorii au atras atenția că „pe 13 iulie 2023, Ministerul Sănătății a afișat în transparentă decizională un proiect de ordin care își propune modificarea și completarea Ordinului nr. 476/2017. Proiect redactat fără consultarea Comisiei Multidisciplinare de Arsuri a Ministerului Sănătății. O bună întrebare ar fi dacă mai există această comisie.”
Despre proiectul de Ordin publicat în secțiunea „Transparență decizională” pe site-ul Ministerului Sănătății, semnatarii scrisorii spuneau că „în loc să ridice standardul și calitatea îngrijirii arsurilor severe, pare să urmărească fix contrariul – să coboare standardele. Și asta pentru a da un caracter legal realității precare din sistemul medical românesc”.
Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din Colectiv și activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe, unul dintre autorii scrisorii de protest / Foto: Agerpres
„Această „adaptare” la situația actuală, prin coborârea gravă a standardelor în ceea ce privește specificațiile tehnico-funcționale ale Centrelor de Arși, în contradicție flagrantă cu alte acte normative în vigoare în România (normativele pentru activitatea ATI, de exemplu) dar și cu recomandările ghidului de bune practici al celei mai respectate organizații profesionale internaționale din domeniul îngrijirii arsurilor – European Burn Association – nu înseamnă deloc îmbunătățirea îngrijirii arsurilor în România, ci dimpotrivă, ar putea avea implicații grave asupra siguranței pacienților cu arsuri. Îngrijirea adecvată a arsurii grave nu se poate face decât în unități spitalicești la acest nivel înalt tehnic și uman. Orice abdicare de la un standard înalt ne îndepărtrează de la scopul salvării acestor pacienți. Centrele de Arși ar trebui să reprezinte punctul de referință pentru tratamentul pacienților cu arsuri severe, oferind un nivel ridicat de îngrijire și expertiză, nu compromisuri tehnice, de proiectare și de operaționalizare cu resursa umană făcute din pix”, se arăta în scrisoarea depusă la Ministerul Sănătății.
Printre semnatarii scrisorii depuse la Ministerul Sănătății s-au numărat: Eugen Iancu, președinte Asociatia Colectiv GTG 3010 – tatăl lui Alexandru Iancu (22 de ani), decedat după incendiul din clubul Colectiv; Narcis Hogea, președinte Asociația „În numele lui Alexandru” – tatăl lui Alex Hogea (19 ani), decedat după incendiul din clubul Colectiv; Monica Althamer, director „Spitale publice din bani privați”, Fundatia Metropolis, activist pentru drepturile pacienților și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății; Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe; Bogdan Moleșag, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, psihoterapeut; Adrian Albu, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe; Tedy Ursuleanu, supraviețuitoare a incendiului din clubul Colectiv.
Cum se bat cap în cap răspunsurile oferite de Ministerul Sănătății: în primul se vorbește despre 3 centre de arși care vor fi gata în 2025. În al doilea, despre „potențiale centre de arși care probabil vor prinde contur în viitor, iar perspectiva construirii lor este de ani de zile”
Semnatarii scrisorii depuse în luna iulie la Ministerul Sănătății au primit de la instituția condusă de Alexandru Rafila și un al doilea răspuns.
În primul răspuns, datat 21 iulie 2023, se vorbește despre 3 centre de arși care vor fi gata în 2025. În al doilea, datat 7 august 2203, se vorbește doar despre „potențiale centre de arși care probabil vor prinde contur în viitor, iar perspectiva construirii lor este de ani de zile”.
În primul răspuns, datat 21.07.2023, Ministerul Sănătății susține că România va avea, în decembrie 2025, 3 centre pentru mari arși nou construite, dintre care unul pentru copii:
- Centrul de arși gravi Timișoara – Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu – termen de finalizare decembrie 2025
- Centrul de arși gravi București – Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu – termen de finalizare decembrie 2025
- Centrul de arși gravi Târgu Mureș – Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș – termen de finalizare decembrie 2025
Aceste structuri „vor fi completate cu Centrele de arși gravi prevăzute în cadrul celor 3 spitale regionale care vor fi construite la Iași, Cluj-Napoca și Craiova”, se mai arată în răspunsul Ministerului Sănătății, datat 21.07.2023.
Pe 7 august, rudele victimelor, supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv și activiștii pentru drepturile pacienților primesc, de la Ministerul Sănătății, un al doilea răspuns, în care instituția condusă de Alexandru Rafila vorbește despre un singur centru de arși existent la nivel național la Spitalul de Urgență Floreasca și despre „structurile viitoare potențiale, centrele pentru arși despre care se vorbește, care probabil vor prinde contur în viitor, dar care astăzi nu există, iar perspectiva construirii lor este de ani de zile, ani în care pacienții care nu pot ajunge în străinătate pentru tratament din diverse motive (nu doresc sa nu au aparținători care să facă demersurile necesare unui transfer, nu sunt locuri/fonduri eligibile pentru a fi tratați în străinătate, nu sunt asigurați, sunt instabili pentru a fi transferați). Acești pacienți trebuie să aibă o șansă reală și aici, în țara lor!”
Al doilea răspuns al Ministerului Sănătății la scrisoarea de protest, datat 7 august, document obținut de HotNews.ro, poate fi consultat integral aici.
Ministerul Sănătății mai arăta, de asemenea, în răspunsul său, că, potrivit legislației actuale, „pacienții cu arsuri medii și profunde, ce afectează peste 10% din suprafața corporală, trebuie tratați în centre pentru arși. Practic, în situația actuală, rolul unităților funcționale pentru arși (România are doar unități funcționale, care sunt inferioare centrelor pentru mari arși – n.red.) este de a interna și intermedia transferul acestor pacienți către centre pentru arși (dacă există și au locuri disponibile) sau în afara țării. Unitățile funcționale pentru arși pot trata arsuri sub 10% din suprafața corporală și care nu se circumscriu criteriilor de internare în centru, respectiv o categorie foarte restrânsă de pacienți. În ceea ce privește pacienții minori, nu știm să existe structuri acreditate la nivel național la nivel de centru de arși, care să permită tratamentul arsurilor de gravitate medie sau mare, astfel încât toți ar trebui transferați și tratați în centre din afara țării.”
„În prezent, există resurse umane specializate, precum și dotările necesare în unitățile sanitare dedicate, unde se fac eforturi constant pentru a trata această patologie complexă, în ciuda faptului că, din punct de vedere medico-legal nu există acoperire conform Ordinului 476/2017 în vigoare, care limitează drastic activitatea acestor structuri, aproape spre zero (spre exemplu, toate arsurile ce implică zone funcționale sau estetice – mâini, picioare, față, arsuri ce afectează peste 10% din suprafața corporală sau arsuri gradul III orice suprafață necesită internare în centrul pentru arși, acestea reprezentând majoritatea cazurilor de arsuri grave). În absența acreditării acestor structuri, ca fiind specializate în tratamentul pacienților cu arsuri și asigurării cadrului legal care să permită activitatea medicală conform pregătirii și competențelor dobândite, într-un final ne vom izbi de refuzul de a mai trata acești pacienți și acestea se vor transforma în secții de export ale pacienților arși”, susține Ministerul Sănătății.
Ministerul Sănătății vorbește despre un singur centru de mari arși existent în acest moment în țară la Spitalul Floreasca, cu 6 paturi: „Gestionarea acestei patologii la nivel național, imposibilă”
Instituția condusă de Alexandru Rafila afirmă, de asemenea, că la nivelul țării există în acest moment un singur centru pentru mari arși – la Spitalul de Urgență Floreasca din București – cu 6 paturi pentru arși foarte gravi adulți, lucru care „face imposibilă gestionarea acestei patologii la nivel național: „În prezent, la nivel național, există un singur centru pentru arși în cadrul Spitalului Clinic de Urgență București, cu o capacitate de 18 paturi (6 paturi TI, 6 paturi TIIP, 6 paturi chirurgie plastică) cu personal dedicat și angajat în cadrul secției, independent de restul structurilor de chirurgie plastică sau ATI din cadrul unității sanitare, constituit recent și care anterior funcționa ca o unitate funcțională pentru arși (structură inferioară unui centru de arși – n.red.). Cele 6 paturi de TI deservesc toți arșii cu suprafețe de arsură mai mari de 20% pe plan național, ceea ce va însemna ca toți pacienții să fie concentrați aici, în București, din toată țara. Având în vedere spitalizarea prelungită a acestei categorii de pacienți, în absența altor structuri acreditate care să preia pacienții critici beneficiind de resursă umană și echipamente adecvate, pacienții noi vor necesita transfer în străinătate. În prezent, conform legislației în vigoare, România poate trata doar 6 arși gravi adulți (simultan) făcând imposibilă gestionarea acestei patologii la nivel național. În ciuda acestor aspecte și a minusurilor infrastructurii actuale, indicatorii statistici disponibili arată o reală îmbunătățire, în special în ceea ce privește mortalitatea și morbiditatea, comparativ cu datele publicate în literatura de specialitate și de către structurile competente la nivel național. Numai în cadrul centrului pentru arși din București au fost tratați în ultimul an peste 100 de pacienți, majoritatea cu arsuri severe, asociind o mortalitate de 18,18%.”
„În ceea ce privește atitudinea terapeutică și managementul pacienților, modificările propuse nu definesc standarde de îngrijire inferioare, mai ales referitor la dotările cu echipamente indispensabile îngrijirii acestor categorii de pacienți. Exigențele în ceea ce privește tratamentul cresc în permanență, pornind de la respectarea și îmbunătățirea circuitelor, scăderea și minimizarea riscului de infecții asociate îngrijirilor medicale, dotarea cu aparatură, dispozitive medicale și materiale sanitare moderne, măsuri de prim-ajutor prompte în acord cu bunele practici la nivel internațional, respectând reglementările în vigoare și intră în obligațiile legale ale unităților sanitare, ale personalului, precum și ale organelor competente de monitorizare, auditare, intervenție și prevenție (ANMCS, audit intern, corp de control al MS etc.)”, mai arată Ministerul Sănătății.
De asemenea, Ministerul Sănătății afirmă că „prin modificările propuse, centrele și unitățile funcționale pentru arși devin secții, cu încadrare de personal salarizat corespunzător volumului de muncă depus, îmbunătățindu-se condițiile de muncă, acestea devenind astfel mai atractive, corectându-se parțial deficitul de personal din acest sector. Medicii și personalul încadrat pot aborda întreaga patologie din curriculumul de specialitate, eliminându-se riscul de deprofesionalizare și lipsa de interes a tinerilor specialiști de a se angaja într-o astfel de structură. Chiar dacă la un moment dat se vor deschide noile centre pentru arși, în condițiile actuale, va exista un mare deficit în ceea ce privește resursa umană, întrucât nimeni nu își dorește să abordeze doar această paletă a specialității. Mai mult decât atât, diversitatea intervențiilor chirurgicale abordate, precum și acreditarea unor unități funcționale de a putea trata arsuri de gravitate medie și mare, vor face ca resursa umană să fie mai bine pregătită pentru a trata această patologie, proces care necesită ani de zile. În prezent, chiar și în centrele universitare mari, rămân posturi scoase la concurs neocupate, iar cele care se ocupă, de obicei, sunt cu personal debutant. În absența unei activități complexe, nu își vor putea îmbunătăți practica medicală sau vor părăsi repede această activitate.”
În concluzie, Ministerul Sănătății susține că „având în vedere cele enumerate, subliniem încă o dată faptul că modificările propuse au scopul de a îmbunătăți asistența medicală pentru acești pacienți și nicidecum de a diminua standardele de îngrijire, confundându-se dimensionarea unor spații în calitatea actului medical”.
România are cei mai mulți mari arși din Europa, dar nu are unde să îi trateze: „Cifrele ar îngrozi și tări implicate în conflicte armate”
Supraviețuitorii incendiului din Colectiv și rudele victimelor atrag atenția, în scrisoarea depusă la Ministerul Sănătății, că cifrele referitoare la pacienții mari arși din România „ar îngrozi și tări implicate în conflicte armate”.
România este, practic, țara europeană cu cele mai multe cazuri de pacienți cu arsuri critice (mari arși), dar este incapabilă să îi trateze.
10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arată într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021 și consultat de HotNews.ro
În jur de 1.400 – 1.500 de pacienți reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată.
Numărul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an, arată raportul Ministerului Sănătății.
Potrivit aceluiași raport elaborat în anul 2021, România are doar 24 de paturi în unități funcționale pentru arși – care pot trata arsuri medii, până la o anumită complexitate – și centre de mari arși în construcție „pe hârtie” de foarte mulți ani.
Potrivit unui raport oficial întocmit de Ministerul Sănătății în anul 2021 și consultat de HotNews.ro, numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în „unități specializate în tratamentul pacienților critici cu arsuri severe” – unități funcționale pentru arși, nu centre de mari arși, care pot trata, practic, doar pacienți cu arsuri până la o anumită complexitate, adică arsuri medii – este de 24 pentru adulți și 13 pentru copii:
- 6 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);
- 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, București – Spital monodisciplinar (chirurgie plastică și ATI), care nu poate primi mari arși politraumatizați;
- 3 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, București;
- 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara;
- 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași;
- 2 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, desființate ca urmare a unor lucrări de renovare, aflate în acest moment în reorganizare și reconformare la standarde în urma controlului efectuat de Inspecția Sanitară de Stat;
- Total: 24 de paturi în unități funcționale pentru arși – pentru tratarea arsurilor de complexitate medie.
––––––––––––
- 10 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” ;
- 3 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” Iași.
Pacient mare ars / Foto: Inquam Photos – Octav Ganea
Pe lângă cele 24 de paturi destinate tratamentului pacienților critici cu arsuri severe, există și un număr de aproximativ 300 paturi de arși în spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie și necesită îmbunătățiri, se preciza în raportul Ministerului Sănătății.
Construcția a 4 centre de mari arși ar fi trebuit să înceapă încă din 2014
România ar fi trebuit să construiască, încă din anul 2014, când a fost aprobată o Hotărâre de Guvern în acest sens, 4 centre pentru pacienții mari arși – două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș.
În noiembrie 2018, pe vremea când se afla la conducerea Ministerului Sănătății, fostul ministru Sorina Pintea declara că cele 4 centre urmau să fie construite după anul 2020 – „un termen realist”, spunea atunci Sorina Pintea.
Tot fostul ministru Sorina Pintea explica, în 2018, și motivul pentru care centrele existau doar pe hârtie, la 4 ani de la aprobarea Hotărârii de Guvern ce prevedea construirea lor: „a fost multă birocraţie, multă delăsare şi ani de zile în care lumea nu s-a interesat”.
Pe 22 august, Ministerul Sănătății anunța că a semnat contractul pentru construirea unui Centru de Mari Arși în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București, precizând că lucrările vor începe în prima săptămână din septembrie.
Tot pe 22 august, Ministerul Sănătății anunța că lucrările de construcție a Centrului de Mari Arși de la Timișoara au început în luna iunie, iar până la finalul anului ar urma să fie semnat și contractul pentru construirea Centrului de Mari Arși de la Târgu-Mureș.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro