Sari direct la conținut

„O față simpatică și tânără, dar nu un moderat”. Cine este și ce vrea cu adevărat Jordan Bardella, protejatul lui Le Pen și posibilul viitor prim-ministru al Franței

HotNews.ro
„O față simpatică și tânără, dar nu un moderat”. Cine este și ce vrea cu adevărat Jordan Bardella, protejatul lui Le Pen și posibilul viitor prim-ministru al Franței
Jordan Bardella și Marine Le Pen. FOTO: Lafargue Raphael/ABACA/Shutterst / Shutterstock Editorial / Profimedia

Alegerile parlamentare din 30 iunie și 7 iulie ar putea propulsa în fruntea guvernului francez un tânăr de 28 de ani, în persoana lui Jordan Bardella, liderul partidului de extremă-dreapta Adunarea Națională (RN). Cine este însă omul care nu a mai avut niciun job în afara politicii și este considerat de analiști drept o figură mai tânără și atent cizelată, care împărtășește însă aceleași convingeri radicale cu cele ale lui Marine Le Pen?

Acum aproximativ zece ani, Jordan Bardella era un adolescent care își petrecea timpul cu jocurile video. Azi, liderul în vârstă de 28 de ani al partidului Adunarea Națională (RN) este la un pas de a deveni prim-ministru al Franței – cel mai tânăr din istorie.

Sigur, asta doar dacă la alegerile legislative anticipate din 30 iunie și 7 iulie, declanșate de Emmanuel Macron după șocul de la europarlamentare, RN va obține suficiente mandate pentru o majoritate parlamentară care să alcătuiască guvernul.

Toate sondajele, cu excepția unuia singur, au sugerat până acum că este puțin probabil ca RN să câștige o majoritate absolută de cel puțin 289 de deputați, iar Bardella a asigurat că ar fi pregătit să formeze un guvern numai dacă ar atinge acest prag.

Dar RN este pe cale să obțină între 32% și 35% din voturi, ceea ce ar face ca partidul să fie cea mai mare forță din parlamentul francez.

Cu Noul Front Popular de stânga la aproximativ 28%-30% și coaliția de centru a lui Macron redusă la aproximativ 20%, rezultatul cel mai probabil al alegerilor este un parlament și mai divizat și polarizat decât cel precedent.

Originile lui Bardella: un cartier sărac, un tată bogat

Ascensiunea tânărului protejat al lui Marine Le Pen, scrie The Economist, este una dintre cele mai improbabile din politica franceză modernă.

Cu o mamă cu origini italiene și un tată care are și el origini parțial algeriene, Bardella a crescut în locuințele sociale din Seine-Saint-Denis, o suburbie multiculturală din nordul Parisului. Nu doar că Seine-Saint-Denis face parte din identitatea sa, dar acest aspect a devenit și un atu în discursul său politic și în cariera sa.

„Am rădăcinile acolo, o parte din mine și din istoria familiei mele”, a declarat el pentru Le Monde, amintindu-și de traficanții de droguri care își petreceau timpul în blocul său. „Sunt în politică pentru tot ceea ce am trăit acolo”, a susținut el.

Povestea lui Bardella a atras atenția lui Le Pen încă de la început. Iar atuul tânărului a devenit important din punct de vedere politic pentru un partid care în ultimii ani a încercat să se transforme dintr-o formațiune marginală xenofobă într-un partid care susține că vorbește în numele oamenilor și promite să guverneze în numele lor.

Un lucru mai puțin menționat de Bardella, care a vorbit frecvent despre viața din Seine-Saint-Denis, a fost că tatăl său, care a divorțat de mama sa când Jordan avea doar un an, era un om de afaceri prosper.

Bardella își vizita tatăl în fiecare weekend în Montmorency, o suburbie bogată a Parisului. Tot tatăl său i-a plătit educația, Bardella urmând o școală catolică privată, nu liceul public.

Iar la 18 ani, a scris Le Monde, adolescentul Bardella a primit cadou o mașină Smart și o vizită la Miami, la tatăl său, lucruri cu care vecinii săi din Seine-Saint-Denis nu se întâlneau.

O ascensiune rapidă

Bardella s-a alăturat partidului la vârsta de 17 ani. Cu un an mai devreme, Marine Le Pen schimbase numele grupării din Frontul Național, afectat de antisemitism și xenofobie, în Adunarea Națională, un nume cu asocieri mai tradiționale.

Începutul formal al unei lungi strategii de „de-demonizare”.

Șapte ani mai târziu – după ce Bardella a renunțat la o diplomă de geografie la universitatea Sorbona și a intrat în politica locală – Marine Le Pen l-a ales pentru a-i conduce partidul în alegerile europarlamentare din 2019.

Nu toată lumea din cadrul partidului a fost mulțumită de ascensiunea rapidă a lui Bardella. Rivalii îl considerau prea tânăr, lipsit de experiență și deconectat de nucleul loialilor de partid.

Consacrarea oficială a lui Bardella a venit în 2022, când acesta l-a învins pe fostul partener al lui Marine Le Pen, Louis Aliot, pentru a fi ales președinte al RN. Acest lucru a eliberat-o pe Le Pen de sarcina coordonării zilnice a partidului, în vreme ce ea rămâne șefa blocului parlamentar și va fi, fără îndoială, candidata în următoarea cursă prezidențială, în 2027.

De atunci, Bardella pare să fi câștigat respectul unei generații mai tinere din partid. Pentru alegători, el a oferit RN o vitrină modernă, prezentabilă.

Copil al epocii ecranelor, Bardella posta în trecut clipuri pe un canal YouTube în care își comenta performanțele din jocurile video. Acum, el are 1,6 milioane de urmăritori pe TikTok, unde postează clipuri de campanie și altele din viața de zi cu zi.

„Arată ca un tip de treabă”, sună un comentariu tipic făcut de alegătorii care nu au nicio legătură ideologică cu RN.

Ce anume se ascunde în spatele acestei figuri rămâne însă un mister, scrie The Economist.

În scurta sa carieră, Bardella nu a deținut niciodată o funcție în afara politicii. Concentrat pe igienizarea partidului, el a evitat cu prudență orice referire la epoca antisemită a lui Jean-Marie Le Pen sau la figurile care persistă în cercurile partidului din acea perioadă.

„Bardella are exact aceleași idei ca Le Pen”

Tânărul președinte RN îi este dator 100% lui Marine Le Pen, iar colegii spun că loialitatea sa față de aceasta este absolută.

De altfel, Bardella a avut o scurtă relație cu o nepoată a lui Marine le Pen.

Nimic neobișnuit pentru povestea de familie din RN: Marine a preluat partidul de la tatăl ei, sora sa candidează chiar la aceste alegeri pentru un post de deputată, iar o altă nepoată, Marion Marechal, a fost de asemenea în partid, după care a plecat în altă grupare de extremă-dreapta, fiind acum aparent pe cale de a se reîntoarce.

Marta Lorimer, cercetătore în științe politice și expertă la London School of Economics, a declarat pentru Bloomberg că diferența dintre Bardella și Le Pen nu există.

„Bardella are exact aceleași idei ca Le Pen, doar că nu se numește Le Pen și are 28 de ani. Adunarea Națională nu s-a moderat foarte mult în ultimii 10 ani. Nimic nu justifică să ne gândim la el altfel decât ca la un partid al dreptei radicale. Iar Bardella este doar o față mai curată, mai frumoasă, dar nu este un moderat”, a spus ea.

A schimbat discursul RN pe tema Rusiei

În orice caz, discursul lui Bardella a sugerat că poziția RN în privința Rusiei diferă totuși de ce afișată de Marine Le Pen în ultimii ani.

În trecut, partidul a împrumutat bani de la o bancă care are legături cu Kremlinul, iar la începutul acestui an, deputații RN s-au abținut la un vot parlamentar privind acordul bilateral de securitate al Franței cu Ucraina. Marine le Pen a sugerat în mai multe rânduri că valorile sale sunt apropiate de cele ale lui Vladimir Putin, iar un manifest al partidului (între timp retras) vorbea avum doi ani despre strângerea relațiilor cu Rusia.

Pe tema războiului din Ucraina, Le Pen a avut tendința de a fi mai critică cu Emmanuel Macron, în special atunci când acesta a sugerat că trupele franceze ar putea ajunge într-un fel sau altul pe front.

În schimb, Bardella a emis recent o poziție mai critică la adresa lui Vladimir Putin, dând vina pe liderul rus pentru invazie. El a subliniat că vede Rusia ca pe amenințare la adresa Franței și a Europei și a asigurat că nu intenționează să pună sub semnul întrebării angajamentele asumate de Franța pe scena internațională.

El a precizat în același timp că își păstrează liniile roșii în privința războiului și a subliniat că nu va trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune și echipamente militare care ar putea contribui la escaladarea războiului.

Migrația? Un „asalt asupra Europei”

Dacă va fi desemnat prim-ministru, manifestul lui Bardella va aduce un amestec de populism economic și naționalism de dreapta dură, scrie The Economist.

El a promis că va înăspri încă din „primele săptămâni” normele privind imigrația pentru a facilita expulzarea „străinilor islamiști” și pentru a elimina dreptul la cetățenie franceză pentru cei născuți în țară.

Bardella a vorbit despre un „asalt asupra Europei”, dinspre Africa, în timpul reuniunii CPAC din mai 2022. Câteva săptămâni mai târziu, el a vorbit despre „chestiunea civilizațională” și despre incertitudinea nedorită care se răspândește ca metastazele unui cancer în Cavaillon, Franța.

În trecut, Bardella a sugerat că crede în teoria conspiraționistă a „marii înlocuiri”, care presupune că francezii nativi albi sunt înlocuiți de imigranți de culoare.

Recent, el a evitat însă un limbaj de acest gen, sugestia fiind că Marine Le Pen a interzis referirile la teoria conspiraționistă deoarece aceasta nu se potrivește cu imaginea atent consatruită a noului partid.

Un reportaj al televiziunii franceze a susținut în ianuarie că acesta a folosit un cont anonim de Twitter pentru a transmite mesaje rasiste atunci când era ales local, scrie Le Monde.

O postare din 2017 de pe contul „RepNat du Gaito” a inclus o imagine obscenă care îl ironizează pe Theo Luhaka, un tânăr de culoare care a fost agresat de polițiști în acel an, a precizat reportajul France 2.

Liderul RN a negat vehement că ar avea legătură cu contul.

O politică asumat discriminatorie

O politică controversată promisă de RN este discriminarea francezilor care au și o altă cetățenie, scrie Le Monde.

Dacă RN va ajunge la guvernare, milioane de cetățeni francezi ar risca să piardă un drept, și nu unul insignifiant: dreptul de a ocupa anumite funcții în sectorul public.

„În ceea ce privește cetățenii cu dublă cetățenie, pot confirma că posturile cele mai strategice ale statului vor fi rezervate cetățenilor francezi și resortisanților francezi“, a declarat Bardella, menținându-și decizia de a discrimina cetățenii francezi care au și o altă cetățenie.

În privința educației, Bardella a anunțat un adevărat „big bang”, spunând că va restabili autoritatea în școli.

Copiii vor trebui să folosească formula „vous” (dumneavoastră) pentru a se adresa profesorilor, vor fi implementate teste pentru uniformele școlare (deja puse în aplicare de guvernul Macron), vor fi interzise telefoanele mobile în școli și vor exista sancțiuni mai dure în cazul comportamentului neadecvat.

RN vrea de asemenea să creeze centre speciale pentru „elevii perturbatori sau bătăuși”. El ar vrea să taie beneficiile sociale pentru părinții minorilor recidiviști

Promisiuni de reducere a prețurilor la energie

În privința economiei, Bardella a promis să reducă nivelul TVA de la 20% la 5,5% la facturile de electricitate și gaz, precum și la carburanți.

A promis de asemenea scutiri de taxe pentru companiile care vor crește salariile mici și medii ale angajaților.

Totuși, el a fost mai precaut în ceea ce privește promisiunea de a anula reforma pensiilor adoptată de Macron, care a crescut vârsta minimă legală de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani. În schimb, Bardella a promis că le va permite celor care au început să lucreze la vârsta de 20 de ani să se pensioneze la 60 de ani.

Într-o dezbatere electorală care a avut loc marți, el a fost presat să clarifice ce ar face însă pentru cineva care a intrat în câmpul muncii la 24 de ani. Bardella a spus că acea persoană s-ar putea pensiona la 66 de ani, pentru prima dată când a menționat o vârstă atât de înaintată, provocând multe reacții pe rețelele sociale.

Candidatul alianței de stânga Noul Front Popular pentru postul de prim-ministru, Manuel Bompard, a observat că, într-un moment în care se apropie de o posibilă preluare a puterii, Bardella și-a diluat măsurile populiste costisitoare.

Într-adevăr, unele politici pe care RN le promitea în 2022 au fost suspendate, în special planurile de reducere a TVA pentru bunurile de uz casnic.

Necunoscutele planului lui Bardella

Cum anume vor fi finanțate astfel de măsuri rămâne o necunoscută. Renaissance, partidul lui Macron, a calculat că numai reducerile de TVA la facturile de energie, combustibil și alimente ar costa 24 de miliarde de euro pe an.

Institutul Montaigne, un think-tank liberal, a estimat că, pe baza manifestului lui Le Pen la alegerile prezidențiale din 2022, RN la guvernare ar adăugat la buget un cost suiplimentar de 100 de miliarde de euro în fiecare an, echivalentul a aproximativ 3,5% din PIB.

Acest lucru s-ar adăuga la un deficit bugetar deja ridicat – peste 5% din PIB în acest an.

Liderul RN a promis reducerea contribuției Franței la bugetul UE cu aproximativ 2-3 miliarde de euro. Este un lucru pe care l-ar dori și viitorul guvern olandez, în treacăt fie spus. Dar, au avertizat analiștii și experții, acest lucru este practic imposibil din punct de vedere legal, așa că este neclar cum anume va fi îndeplinită această promisiune.

Un lucru mai degrabă clar este euroscepticismul RN – de altfel împărtășit de o bună parte a publicului francez. Care va fi efectul unui eventual guvern francez eurosceptic asupra proiectului european rămâne de văzut, dar la Bruxelles, îngrijorarea este la cote mari.

Detaliile incomode nu au importanță pentru alegători

Însă Bardella a reușit până acum să ignore detaliile incomode. Spre exemplu, faptul că a crescut în Seine-Saint-Denis este cunoscut de toată lumea. Mai puțin cunoscut este faptul că el a frecventat școala catolică privată, nu liceul public.

Criticii au subliniat fără succes și bilanțul apatic al lui Bardella în Parlamentul European. Potrivit EuroNews, Bardella nu are nici măcar un singur raport parlamentar la activ.

De asemenea, el a absentat de la 75% din reuniunile comisiei sale parlamentare – ceea ce a determinat-o pe Manon Aubry, deputată a stângii radicale, să îl numească pe Bardella „parlamentar fantomă”.

Alegătorii nu par să fie deranjați nici de faptul că el nu înțelege prea bine detaliile politice. În timpul unei dezbateri electorale împotriva lui Gabriel Attal, prim-ministrul de 35 de ani al lui Macron, Bardella a fost nevoit să mărturisească faptul că nu a citit textul unui proiect de lege din Parlamentul European împotriva căruia a votat.

Cu toate acestea, un sondaj realizat a doua zi a sugerat că dezbaterea a convins mai mulți oameni să voteze pentru partidul lui Bardella decât pentru cel al lui Attal.

INTERVIURILE HotNews.ro