O incursiune intr-un centru de azilanti din Bucuresti/ Cum spune ca traieste un refugiat nimerit din greseala in Romania

In Romania sunt sase centre de azilanti: la Bucuresti, Galati, Timisioara, Radauti, Maramures si Giurgiu. Cel din Bucuresti este plasat in Fundeni, intr-un fost bloc de nefamilisti. Se distinge de blocurile din cartier prin gardul de beton de doi metri, grilajele de la geamuri si o pancarta a ministerului de interne agata la intrare. Hotnews a fost la acest centru de cazare din Bucuresti si va prezinta in continuare marturia unei solicitante de azil din Armenia, situatia din centru si cum a ajuns in Romania intr-un container pe Marea Neagra. Ce ofera statul roman prin lege solicitantilor de azil si care este situatia reala, relatata de catre o persoana in aceasta pozitie.

Zeci de mii de refugiati asalteaza granitele Uniunii Europene, insa Romania inca nu a intrat pe harta exodului. Dezbaterea la zi se poarta in jurul cotelor de refugiati. Nu se stie cat va reveni Romaniei. Inainte de a afla o cifra oficiala, marea intrebare este cum sunt gestionati in prezent azilantiii aflati deja pe teritoriul tarii? Asta ca sa stim daca putem mai mult.

Tara noastra adaposteste deja cateva mii de refugiati. 913 persoane au solicitat azil doar in primele sapte luni ale anului 2015. Acestora li se adauga 3.373 de solicitanti de azil pentru 2013-2014, potrivit unui raspuns al Comisariatului Natiunilor Unite pentru Refugiati din Romania (UNHCR) la o solicitare Hotnews.

In Romania exista sase centre pentru cazarea solicitantilor de azil, care pot gazdui pana la 960 de refugiati, potrivit informatiilor prezentate pe site-ul Inspectoratului General pentru Imigrari (IGI). In raspunsul UHCR, se mai arata ca refugiatii pot fi gazduiti pentru o perioada de doar 6-9 luni.

• Cum arata centrul de refugiati din Bucuresti

La jumatate de ora de Obor, se zareste, pe strada Vasile Stolnicul, intr-un cartier de blocuri murdare, un gard de doi metri care inconjoara o cladire alba de patru etaje. Tencuiala se scorojeste pe alocuri, iar ferestrele sunt acoperite cu grilaje in spatele cladirii. In partea din fata, ferestrele sunt larg deschise, cateva perdele atarna pe ici pe colo, iar pe un singur pervaz, undeva la etajul trei, sta un ghiveci cu flori rosii.

Un fost camin de nefamilisti, Centrul regional de cazare pentru solicitantii de azil din Bucuresti a fost inaugurat in 1999 si are o capacitate de 320 de locuri. Un locuitor din zona ne marturiseste ca imobilul nu a mai fost renovat in ultimii 15 ani. Putin var a fost aruncat pe zidurile cladirii chiar inainte de sosirea echipelor de filmare de la televiuni, a sustinut acesta.

O armeanca abia trecuta de adolescenta, care isi spune Lili, sta pe banca din fata cladirii si incearca sa foloseasca un vechi Nokia, intarit cu scotch.

Pe masa zace o punga cu lipii libaneze, lasate mai devreme la centru de un sponsor afgan. Mancarea primita de la donatori musulmani ii ajuta pe solicitantii de azil si refugiatii din centru sa supravietuiasca. Refugiatii primesc doar 54 de lei pentru a se hrani timp de doua saptamani, sustine Lili.

Legea o confirma, partial. Potrivit unei hotarari a guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 122/2006, solicitantii de azil beneficiaza, la cerere, de hrana in limita sumei de 3 lei pe zi si de alti 60 de bani (saizecidebani) zilnic, pentru alte cheltuieli.

Pe de alta parte, in ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 121 din 30 iulie 2014 se arata ca persoanele cazate in aceste spatii ar trebui sa beneficieze de hrana calda sau rece, de 3 ori pe zi, in limita normelor de hrana stabilite prin lege. Potrivit legii, fiecare strain, care locuieste in centrele pentru refugiati, ar trebui sa beneficieze de o norma de hrana echivalenta a 3.645 de calorii.

Lili este in Romania din octombrie 2014. Locuieste in centrul de cazare din Fundeni din martie 2015. “Pe mare am venit. Am plecat din Turcia. Mama a murit anul trecut, avea 36 de ani”, isi incepe Lili povestea. A plecat din Armenia dupa moartea mamei sale si arestarea tatalui.

Inainte de a ajunge in Romania, Lili a locuit cateva luni in Turcia. Cateva rusoaiece ar fi indemnat-o sa-si continue drumul spre Europa. „Nu am căutat să vin aici, dar a zis la mine cineva <>. M-am urcat in vapor si am ajuns in Romania”, povesteste Lili. Ea s-ar fi urcat intr-un container cu alte 30 de fete, iar cand au ajuns in portul din Costanta a coborat de pe vas fara sa stie exact unde a nimerit. Fetele din container si-au continuat drumul spre Grecia, iar Lili recunoaste ca nu stie care a fost soarta lor.

A intrat intr-o bezinarie din Constanta, unde a aflat ca a ajuns in Romania. Armeanca a decis sa vina in capitala. Ajunsa in Gara de Nord, a fost ridicata de catre politie si trimisa la ambasada. Pentru ca era minora, Lili a ajuns in centrul de copii Pinocchio: “La caminul de copii m-am plans. Doar copii negri si tigani. Am zis, oh, unde am ajuns. Dar n-a fost chiar rau. Acolo e mai bine decat aici in camin“, spune Lili.

Armeanca face mereu comparatie intre situatia din caminul de copii, unde a fost cazata pana in martie, cu cea din centrul pentru solicitantii de azil din Fundeni: “Aici, foarte urat. Cand am venit mi-au dat camera, peretele era negru si scrisori in araba. Urat, nici becuri, nici nimic. Eu am cumparat vopsea, becuri, tot. Am pus musama la masa. Scaunul a fost rupt, tot. N-avem voie televizor, calculator in camera. Dar cei care sunt refugiati au voie, pentru ca platesc 80 de lei chirie. Asa este. Si nu dau mancare. Azi a venit un sponsor afgan, a adus niste lipii libaneze. Alteori vin oamenii de la moschei, nu stiu cum li se zice, musulmanii, si aduc o data pe saptamana niste carne, lipii sau alte produse”, povesteste armeanca.

Legal vorbind situatia nu ar trebui sa arate deloc asa cum o descrie Lili. Un ordin al Ministerului Afacerilor Interne specifica clar faptul ca “in spatiile de cazare ale strainilor se asigura conditii corespunzatoare de iluminat, caldura, aerisire si salubritate”. Ba chiar se merge pana in amanunt in unele privinte, iar actul normativ specifica ca intre paturi trebuie sa existe o distanta de minimum 50 de cm intre ele si un culoar pentru evacuarea camerei in caz de urgenta de 1-1,5 metri in dreptul usii.

Intrebata cum reusesc sa supravietuiasca cu doar 54 de lei la doua saptamani pentru hrana, Lili marturiseste ca din mila altora. „Un om batran din Irak imi da tigari si cumpara mancare de la Lidl, ce am voie sa mananc. Nu am voie sa mananc de toate, am probleme cu sanatatea. Nimic, nici ajutor, nimic. Se da pentru doua saptamani, pentru solicitantii de azil, 54 lei pentru doua saptamani. Si mancare, haine, dero, sampon. Nu ajunge. O data pe luna dau un pumn de dero. Eu pun o data la spalat si termin. Doua sapunuri, pentru corp si pentru spalat haine, nu ajunge . Si o data pe luna, la fel, pasta de dinti, dar asta cate trei luam. Asta nu ajunge”, sustine Lili.

Azilantii primesc permis de munca doar atunci cand cererea de azil li se aproba ori primesc statutul oficial de refugiat, sau la un an de la depunerea solicitarii de azil. Lili sustine ca multi solicitanti de azil sunt obligati sa munceasca la negru pentru a se intretine.

“Acuma nu mai lucrez pentru ca seful meu, armean, a vandut magazinul de la Piata Obor. Dupa 28 octombrie 2015 primesc permis sa lucrez. Si dupa asta, mi-au zis cei de la o asociatie ca au nevoie de traducere in limba rusa”, sustine Lili, care vorbeste rusa, armeana, georgiana si putina romana.

Lili povesteste ca in camin este mizerabil. Cei cazati trebuie sa faca curat, insa nu li se ofera produse de curatenie. “Este o bucatarie pentru toti, dar e mizerie rau, asta e bucataria din dreapta, la etaj. Bucataria din stanga, care inainte a fost inchisa, acuma doua luni a venit familie mare din Ucraina, care stau cu mine pe hol, si au deschis bucataria. Dar acolo face doar Ucraina mancare si eu. Restul nu intra. Noi am facut totul curat, acum e la fel ca noua, totul era negru atata (si arata doua degete). Totul era cu ciuperci. Tot noi am facut curat. Si de la banii nostri, ca iti dau un pic de dero si n-ai cum sa speli.”

Caminul nu este plin de refugiati din calea razboiului din Irak sau Siria. “Sunt din Ucraina doar o familie, armean doar eu, un domn batran din Georgia si in rest sunt africani, afgani si nu stiu, arabi, nu stiu de unde, si una familie din Siria si una familie Irak”, sustine Lili.

Nu vrea sa plece in Europa Occidentala. Se teme ca acolo nu isi va gasi locul ori ca va fi trimisa inapoi in Romania, unde o va lua de la capat, in plus, prefera vremea din Romania, caci ii aminteste de Armenia. “Toti imi spun ca au plecat multi in Germania, in Franta, dar eu nu vreau sa plec pentru ca a fost si o familie de refugiati aici care a plecat in Germania luna trecuta si au stat pe aeroport in puscarie si i-au trimis inapoi”, povesteste tanara armeanca.

Lili sustine ca are probleme de sanatate, fiind internata in trecut la spitalul Floreasca, dar se plange ca nu primeste ajutor medical de la camin. O ajuta un ONG care vine in centru pentru a distribui medicamente si pentru a oferi servicii medicale rezidentilor centrului. „Doua saptamani nu am avut tratament pentru astm, dupa doua saptamani mi-au adus. Eu ce fac doua saptamani, cand eu am criza de astm pot sa mor”, povesteste Lili.

Atât legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania cat si celelalte hotarari si ordine care vin in completarea actului normativ prevad faptul ca „străinii cazaţi în centre au dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viaţa în pericol, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat.”

“Aici in Romania vin bani pentru noi refugiatii, dar nu ajung la noi. Noi primim de la statul roman doar 3 lei pentru mancare”, sustine armeanca.

• Guvernul se pregateste sa mareasca alocatia de hrana de la 3 lei la 10 lei

In ultimul buletin al Inspectoratului General pentru Imigrari (IGI) se arata ca in domeniul azilului au fost inregistrate cu 12% mai multe solicitari fata de anul 2014, “mentindunu-se trendul multianual ascedent”. Potrivit IGI, cei mai multi solicitanti de azil provin din Siria, Afganistan si Irak.

Inspectoratul General pentru Imigrari, aflat in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, este institutia care gestioneaza situatia strainilor ajunsi in Romania pe cai legale sau ilegale.

IGI administreaza 6 centre de primire a refugiatilor, aflate in Bucuresti, Galati, Timisioara, Radauti, Maramures si Giurgiu.

Potrivit unui proiect de hotarare de guvern, publicat pe 20 iulie pe site-ul MAI, guvernul intentioneaza sa mareasca alocatia de hrana a solicitantilor de azil de la 3 lei pe zi pana la 10 lei si suma acordata de stat pentru alte cheltuieli de la 60 de bani la 6 lei pe zi, suma care ar trebui sa acopere cheltuielile cu transportul local, serviciile culturale, presa, serviciile de reparatii si intretinere, dar si cheltuielile cu produsele de igiena persoanala.

In acelasi proiect se arata ca guvernul vrea sa micsoreze norma de hrana pentru azilatii cu varsta de peste un an de la 3.645 de calorii la 2.400 de calorii.

„Solicitantul de azil beneficiaza, la cerere, de hrana in limita sumei de 10 lei/persoana/zi, de imbracaminte in limita sumei de 67 lei/persoana/sezon vara si de 100 lei/persoana/sezon iarna si de alte cheltuieli, in limita sumei de 6 lei/persoana/zi reprezentand cheltuieli cu transport local, servicii culturale, presa, servicii de reparatii si intretinere, cheltuieli cu produse de igiena personala”, se arata in proiectul de Hotarare.

In nota de fundamentare a proiectului normativ se arata ca majorarea limitelor de bani acordate solicitantilor unei forme de protectie, aflati in centrele de cazare din subordinea IGI, sunt generate de aliniera la standardele europene pe linia conditiilor materiale de primire a imigranitilor.

Documentul mai arata ca guvernul va cheltui in 10 luni, odata cu operarea majorarilor, aproape 5.000 de lei pentru asigurarea hranei si a necesarului de imbracaminte pentru fiecare azilanat. Din calculele executivului reiese ca pentru punere in aplicare a hotararii in acest an se vor cheltui de la bugetul de stat aproape 800 000 de lei in plus, pentru efectuare majorarilor, calculul fiind facut pentru 400 de solicitanti de azil.

De notat este faptul ca guvernul estimeaza ca se vor cheltui 7 milioane de lei pentru intretinerea refugiatilor in anul urmator. Executivul a efectuat calculul luand in considerare un numar de 1.200 de solicitanti.