O lege împotriva antisemitismului provoacă dispute în Franța. Proiectul este contestat de către partidele de stânga

O propunere de lege menită să lupte împotriva „unor noi forme” de antisemitism, mascate ca antisionism, stârneşte controverse în Franţa, relatează luni AFP. Oponenţii săi de stânga văd în aceasta o confuzie între evrei şi Israel şi o încercare de a restrânge orice critică la adresa politicii premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Susţinută de Caroline Yadan, deputată a partidului Renaissance (Renaştere, majoritatea prezidenţială) pentru o circumscripţie a francezilor din străinătate care cuprinde Israelul, textul figura luni pe ordinea de zi a Adunării Naţionale. Agenda încărcată oferă puţine şanse ca acest text, care stârneşte dezbateri aprinse, să fie examinat şi votat înainte de miezul nopţii.

„Israel, un motiv bun să urăști evreii”

Propunerea urmăreşte să răspundă „exploziei actelor antisemite din Franţa” şi „formelor sale reînnoite” de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, inclusiv apelul la distrugerea Israelului, potrivit lui Yadan.

„Antisemitismul nu este niciodată fix. Se adaptează. Îşi schimbă masca”, a afirmat miercuri autoarea textului în timpul examinării în comisie. „În istorie, evreii sunt mereu vinovaţi: prea bogaţi sau prea săraci, otrăvitori de fântâni, hoţi de organe, ucigaşi de copii, ucigaşi ai lui Iisus. Există întotdeauna, din păcate, un motiv bun să urăşti evreii. Astăzi, acest motiv bun se numeşte Israel.”

Textul intenţionează să întărească pedepsirea infracţiunilor de provocare şi glorificare a terorismului, interzicând, de exemplu, prezentarea lor ca un act de rezistenţă şi creează o nouă infracţiune, pedepsind apelurile la dispariţia unui stat.

Precizează, de asemenea, domeniul de aplicare al infracţiunii de contestare a Holocaustului pentru a include în lege diminuarea sau banalizarea crimelor împotriva umanităţii comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca expresie a antisemitismului.

După depunerea sa la sfârşitul anului 2024, propunerea de lege, co-semnată de peste 120 de deputaţi din tabăra guvernamentală, dar şi de câţiva socialişti, a stârnit rezerve importante. Hotărâte să îşi vadă textul adoptat, Yadan a sesizat personal Consiliul de Stat şi a luat în considerare multiplele sale recomandări.

Critica sionismului, „o dezbatere democratică normală”

Propunerea continuă să stârnească mari îngrijorări la stânga spectrului politic. În ultimele zile, mai mulţi intelectuali, dar şi personalităţi de origine evreiască au transmis mesaje publice prin care au cerut deputaţilor să respingă textul.

„A critica sionismul, ca orice ideologie politică, face parte din dezbaterea democratică normală, în timp ce antisemitismul, ca toate formele de rasism, este o infracţiune ce trebuie combătută şi sancţionată”, scrie într-un articol din Liberation un colectiv din care face parte Pierre Tartakowsky, preşedinte de onoare al Ligii pentru Drepturile Omului.

Potrivit semnatarilor, „a le amesteca pe cele două” ar însemna să se pună „sub semnul întrebării libertatea democratică de a dezbate” şi ar slăbi lupta împotriva antisemitismului. În plus, acest text ar putea alimenta „ideea, cu adevărat antisemită, conform căreia „evreii” sunt întotdeauna trataţi mai bine decât ceilalţi”, îşi exprimă îngrijorarea acest colectiv.

Un alt articol, publicat în revista Le Nouvel Obs, de către cercetătorii Jean-Christophe Attias şi Esther Benbassa ridică următoarea întrebare: „Fără a nega că sionismul a fost un răspuns la antisemitism, trebuie oare să ignorăm dimensiunea sa colonială?” „Să interzici comparaţiile înseamnă să le interzici istoricilor să îşi facă munca”, denunţă aceştia, considerând că textul ar putea împiedica activitatea cercetătorilor, jurnaliştilor şi a militanţilor pentru cauza palestiniană.

Adoptat miercuri în comisia legislativă cu 18 voturi pentru şi 14 împotrivă, textul a primit sprijinul taberei guvernamentale şi a formaţiunii Rassemblement national (RN, extremă dreapta).

La stânga, comuniştii, La France insoumise (LFI, stânga radicală) şi ecologiştii au votat împotrivă, considerând suficient arsenalul legislativ actual şi cerând statului să ofere mai multe resurse pentru prevenţie şi educaţie.

Socialiştii s-au abţinut, dar grupul pare divizat. Votul lor ar putea înclina balanţa în cazul unui vot. O mână de deputaţi socialişti, printre care şi fostul preşedinte Francois Hollande, sunt chiar co-semnatari ai textului.

Candidatul la primăria Parisului, Emmanuel Gregoire, a semnat acest text „dintr-un elan de principiu, având în vedere angajamentul meu în lupta împotriva antisemitismului”, înainte de a se retrage, văzând în acesta „imprecizii” şi „pericole”, a explicat el pentru AFP. Olivier Faure, secretarul general al PS, şi-a exprimat, de asemenea, joi opoziţia faţă de acest proiect de lege