O mișcare virală, alimentată de deficitul bugetar mare, îi întoarce pe milenialii francezi împotriva bunicilor lor: „Nu li se cere niciodată niciun efort”

Un cont francez devenit viral pe rețeaua de socializare „X” exploatează tensiunile intergeneraționale tot mai accentuate din țara condusă de președintele Emmanuel Macron, una în care milenialii presați economic se strâng sub sloganul „Nicolas plătește nota” și susțin că așa-zisa generație „baby boomer”, mai înstărită, ar trebui să plătească mai mult pentru a rezolva deficitul bugetar uriaș al țării, relatează agenția Reuters.

În timp ce guvernul se confruntă cu riscul prăbușirii din cauza felului în care încearcă să acopere cel mai mare deficit din zona euro (5,8% din PIB), angajații mai tineri îi acuză tot mai des pe „boomeri” – cei născuți între 1945 și 1964 – că au împovărat Franța cu o datorie nesustenabilă.

Creatorul contului de X numit „NicolasQuiPaie”, care a atras peste 74.000 de urmăritori, a declarat pentru Reuters că a lansat mișcarea pentru a-și apăra generația și susține că politicienii au tendința de a se apleca mai mult asupra doleanțelor pensionarilor, care votează mai disciplinat.

„Au atât de multă putere electorală încât nu li se cere niciodată niciun efort. Așa că politicienii continuă să stoarcă muncitorii”, a spus acesta într-un interviu acordat în scris, cerând să rămână anonim pentru a-și proteja cariera.

Pensionarii francezi ies la pensie devreme, iar pensiile lor generoase au crescut odată cu inflația, spre deosebire de salarii. Tinerii afirmă că pensionarii sunt protejați astfel de criza costului vieții.

Cum speranța de viață a crescut, sistemul de pensii postbelic este sub presiuni tot mai mari să țină pasul cu realitățile demografice actuale. În același timp, locuințele din Franța, odinioară accesibile, sunt tot mai greu de cumpărat de către cei aflați la prima achiziție.

Ce spun milenialii francezi

Pe rețelele sociale, hashtagul „#NicolasQuiPaie” a devenit viral, mii de oameni identificându-se cu „Nicolas”, un milenial fictiv. Milenialii, generația persoanelor născute în anii 1980 și 1990, afirmă că taxele și impozitele pe care ei le plătesc finanțează disproporționat statul social generos al Franței.

Dacă stânga franceză a respins în mare parte mișcarea #NicolasQuiPaie, politicieni de dreapta și de extrema dreaptă au încercat să o curteze, sperând să canalizeze furia populară de la firul ierbii într-un moment în care fiecare vot contează în parlamentul profund divizat al Franței.

„Există o formă de ipocrizie, pentru că cei care vor să profite de mișcare sunt aceia care au apărat constant pensionarii”, a declarat pentru Reuters Maxime Sbaihi, expert în demografie, adăugând că persoanele de peste 50 de ani constituie acum majoritatea alegătorilor.

Creatorul contului de X, care se descrie drept libertarian și „minarhist” (n.r. susținător al unei intervenții minime a statului în economie), susține că provine dintr-o familie din clasa mijlocie.

Meme-urile sale îl înfățișează adesea pe Nicolas, un tânăr epuizat de 30 de ani, în cămașă de lucru, plătind pentru a susține stilul de viață al lui „Bernard și Chantal”, doi septuagenari care savurează cocktailuri pe șezlong. El afirmă că ciocnirile cu utilizatorii mai în vârstă au fost „foarte tensionate”.

„Chiar și atunci când ridici calm și cu date problema finanțării pensiilor, apare un val de ură față de tineri”, a spus el, adăugând că a fost insultat ca fiind „leneș” sau că a primit replici ca „vrei să ne eutanasiezi?”.

Prezentarea lui „Nicolas” ca finanțând și un fictiv „Karim” – un nume tipic nord-african – a stârnit acuzații de xenofobie și simpatii de extremă dreapta, acuzații pe care le-a respins.

El afirmă că mișcarea nu are o structură formală, nu se simte reprezentată de niciun partid existent, dar speră să exercite presiune asupra guvernelor și să influențeze partidele înainte de alegeri.

„Depinde de ei să iasă din obișnuință și să aducă soluții concrete la problemele economice și de securitate prin care trecem”, a spus el.

Ce spun „boomeri” din Franța

Unii francezi mai în vârstă resping să fie învinuiți pentru necazurile Franței.

„Nu avem o problemă a boomerilor, avem o problemă bugetară”, a declarat pentru Reuters Patrick Sorel, un parizian în vârstă de 67 de ani. „Noi am plătit pentru educația lui Nicolas și pentru studiile lui Nicolas. Politicienii au nevoie de curajul de a le cere tuturor să contribuie”, argumentează acesta.

Totuși, unii politicieni – inclusiv câțiva „boomeri” aflați la vârful guvernului – au arătat un anumit grad de simpatie față de preocupările lui „Nicolas”.

Conservatorul Bruno Retailleau, ministru de interne, a spus că „va izbucni o revoltă” dacă doar angajații ca „Nicolas” vor fi cei obligați să contribuie la reducerea deficitului. Premierul centrist François Bayrou, care pare aproape sigur că își va pierde funcția într-un vot de încredere parlamentară pe 8 septembrie, a criticat recent „boomerii care cred că totul e în regulă”.

Potrivit unui sondaj de opinie publicat joi, majoritatea celor sub 35 de ani sunt de acord cu Bayrou, în timp ce 84% dintre cei de peste 50 resping această opinie.

Probleme pentru sistemul de pensii al Franței

Bayrou, în vârstă de 74 de ani, propusese să bugetul de anul viitor să nu prevadă indexarea pensiilor cu inflația, pentru a contribui la reducerea deficitului, însă sugestia a atras un val de nemulțumiri din toate taberele politice.

Economiștii spun că nemulțumirile milenialilor nu sunt întru totul nefondate.

Expertul în demografie Sbaihi afirmă la rândul său că, deși inegalitățile între generații sunt răspândite în țările dezvoltate, ele sunt mult mai accentuate în Franța.

La fel ca în majoritatea țărilor europene, sistemul de pensii francez se bazează pe transferuri intergeneraționale, ceea ce înseamnă că lucrătorii de azi nu economisesc pentru propria pensie, ci îi finanțează direct pe pensionari prin contribuții obligatorii reținute din salarii. Odată cu creșterea speranței de viață, milenialii susțin acum o cohortă de „boomeri” fără precedent ca mărime.

„Nicio țară nu și-a tratat pensionarii mai bine decât Franța de azi”, spune Sbaihi. „Generația baby-boom a trăit într-o epocă de aur, dar nu înțelege pe deplin impactul pe care îl are greutatea sa demografică”, argumentează el.