„O problemă majoră în România este subreprezentarea femeilor în deciziile politice și economice”- interviu cu Comisarul european pentru egalitate
Helena Dalli a vorbit pentru HotNews.ro despre cea mai recentă campanie a Comisiei Europene, prin care se urmărește combaterea stereotipurilor de gen. De asemenea, comisarul pentru egalitate a explicat care sunt celelalte strategii adoptate de Comisie în acest domeniu sau ce efecte au avut cotele de gen în alegeri în cele 11 state UE care le-au introdus.
Ce-ți vine-n minte atunci când auzi că o fată joacă fotbal? Dar atunci când vezi un băiat care se joacă cu păpuși Barbie? Un exercițiu simplu de imaginație poate scoate la iveală niște răspunsuri greu de digerat.
Stereotipurile de gen se răsfrâng asupra tuturor aspectelor vieții și sunt o cauză fundamentală a inegalității între bărbați și femei. Sunt de fapt niște scurtături cognitive, care ne ajută să găsim răspunsuri rapide la lucrurile din jurul nostru.
Aceste prejudecăți se observă și în statistici. De exemplu, „44% din cetățenii europeni încă au convingerea că cel mai important rol al unei femei este de a avea grijă de casă și de familie”, așa cum ne-a explicat Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate, într-un interviu pentru HotNews.ro.
În spatele cifrelor sunt mame care zilnic prestează o muncă nevăzută, pe care, mulți dintre noi, nu o luăm în considerare.
Tot din cauza stereotipurilor de gen ne este mai greu să ne imaginăm femei care asigură principala sursă de venit în familie și bărbați care pregătesc copiii pentru școală. În memoria noastră colectivă, lucrurile astea se întâmplă întotdeauna invers.
Pentru a diminua efectul stereotipurilor, care ajung să limiteze libertatea tuturor, Comisia Europeană a lansat recent campania #EndGenderStereotypes, care rulează pe rețelele sociale.
Comisia vrea astfel să ridice un semnal de alarmă asupra stereotipurilor de gen și arată cum se manifestă acestea în viața de zi cu zi și invită oamenii să-și regândească perspectiva.
„O problemă majoră în România este subreprezentarea femeilor în deciziile politice și economice”
O imagine pentru care PNL a fost ironizat pe internet. În poza de grup cu membrii conducerii după Congresul din 2022 al PNL nu există nicio femeie. FOTO: Inquam Photos / George Călin
Comisara a vorbit despre obstacolele pe care le întâlnesc femeile din România, atunci când vine vorba de egalitate de gen.
„România, la momentul actual, se află pe locul 26 în UE în ceea ce privește Indexul Egalității de Gen, cu un scor de 53.7 din 100. Scorul este cu 14.9 puncte sub media europeană de 68.6”, spune comisarul pentru egalitate. „O problemă majoră în România este subreprezentarea femeilor în deciziile politice și economice ale țării”.
Helena Dalli a fost, înainte de a lucra la nivel european, ministru pentru dialog social în Malta. Sub legislatura ei, una dintre cele mai mici țări din Europa a cunoscut o ascensiune în ceea ce privește egalitatea și drepturile omului. Cu toate că este un stat majoritar catolic, din 2014 au fost recunoscute parteneriatele civile între persoanele de același sex.
De ce credeți că, în 2023, mulți europeni consideră că cel mai important rol al femeii este acela de a avea grijă de casă și de copii? Credeți că unele dintre aceste stereotipuri sunt întipărite în cultura anumitor țări?
Helena Dalli: 44% din cetățenii europeni încă au convingerea că cel mai important rol al unei femei este de a avea grijă de casă și de familie. Ca rezultat al acestui lucru, femeile cară responsabilitatea muncii neremunerate, ajungând de multe ori să-și compromită cariera sau să ia decizii proaste legate de aceasta. Totul e din cauza acestor așteptări.
În aceeași notă, bărbații sunt descurajați de la a lua parte la anumite profesii și din a-și lua concediu parental.
Toate astea n-au nimic de-a face cu cultura anumitor țări. Presupunerile incorecte, care duc la inegalități de gen, sunt încă răspândite la nivelul Uniunii Europene. Nu există vreun guvern din Europa care, la momentul actual, ar putea să susțină că nu e nevoie de un efort din partea sa pentru a proteja drepturile femeilor.
Aceste stereotipuri încă există și azi. Asta se întâmplă pentru că, în societățile dominate de bărbați, creșterea nivelului de conștientizare asupra problemei și demontarea acestor stereotipuri nu a reprezentat niciodată o prioritate. Tocmai de aceea e important să educăm copiii în direcția asta încă de acasă, de la grădiniță și din școala primară, mai ales că sunt la o vârstă atât de fragedă.
Ne puteți spune ce urmărește campania #EndGenderStereotypes să obțină?
Campania targetează, în mod specific, stereotipurile de gen care afectează, atât bărbații, cât și femeile, în toate aspectele vieții lor, inclusiv atunci când vorbim despre balanța între viața personală și muncă, alegerile privind cariera și oportunitățile pentru funcții de conducere.
Obiectivul nostru este să arătăm cum se manifestă aceste stereotipuri în situații de viață reale și să încurajăm oamenii să-și regândească perspectiva asupra lor.
Cu toate acestea, soluționarea stereotipurilor de gen necesită o abordare multiplă, de aceea campania face parte dintr-un pachet mai mare. Alături de ea este inclusă și implementarea directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, adaptarea strategiei europene privind serviciile de îngrijire și implementarea directivei privind echilibrul de gen în consiliile de administrație („Femeile în consiliile de administrație”).
Comisia a elaborat Strategia pentru Egalitate de Gen pentru 2020-2025. Ce alte inițiative sunt luate, la nivel european, pentru a ajunge mai aproape de o uniune în care există egalitate de gen?
Am adoptat recent câteva acte legislative pentru a promova egalitatea de gen de-a lungul UE.
Printre ele se numără și Directiva pentru Transparență Salarială. Companiile vor trebui să facă publică informația care arată cu cât plătesc bărbații și femeile pentru același tip de muncă. Angajații care au suferit din cauza discriminării sub forma diferenței de remunerare vor putea să primească despăgubiri, în cazurile în care au fost plătiți mai puțin. Toate aceste măsuri sunt pași esențiali în combaterea stereotipurilor de gen care împiedică progresul femeilor.
Directiva pentru Echilibrul dintre Viața Profesională și cea Privată și Strategia Îngrijirii caută să asigure opțiuni calitative, ieftine și accesibile în materie de îngrijire. Astea merg mână-n mână cu posibilitatea femeilor de a ocupa roluri de conducere în afaceri sau politică.
Un alt exemplu este Directiva „Femei în consiliile de administrație”. Sunt multe femei calificate care, pe merit, trebuie să fie în aceste consilii. Totuși, ele sunt, de multe ori, excluse din aceste poziții.
Directiva Comisiei Europene pentru Echilibru de Gen în Consiliile de Administrație cere companiilor listate să se asigure că femeile reprezintă cel puțin 40% din directorii lor neexecutivi și cel puțin 33% din totalitatea directorilor, până în iunie 2026.
Această directivă cere o cifră minimă, dar este mai mult despre a ne asigura că există niște criterii clare care sunt aplicate atunci când sunt selectați membri în consiliul de administrație. Criteriile pot fi performanța sau competența. Este despre a înlătura barierele care împiedică femeile din a obține aceste poziții.
În sfârșit, ne aflăm la momentul actual în discuții interinstituționale cu Parlamentul European și Consiliul European pentru a adopta Directiva privind Combaterea Violenței Împotriva Femeilor și a Violenței Domestice. Prin asta ne dorim să oferim standarde comune privind definițiile infracțiunilor și pedepselor din sfera violenței de gen. Toate astea, combinate cu aderarea la Convenția de la Istanbul, sunt importante în avansarea către o uniune în care să existe egalitate de gen.
„România se află pe locul 26 în UE în ceea ce privește Indexul Egalității de Gen”
Indexul Egalității de Gen din 2022 a arătat că diferențele de gen s-au redus doar marginal între 2010 și 2020 și că statele membre au evoluat diferit, în această privință. România se numără printre statele care chiar dacă și-au îmbunătățit scorul, acesta e încă semnificativ mai mic decât al altor țări. Ce strategii ar trebui să urmărească aceste țări pentru a ajunge la media europeană?
România, la momentul actual, se află pe locul 26 în UE în ceea ce privește Indexul Egalității de Gen, cu un scor de 53.7 din 100. Scorul este cu 14.9 puncte sub media europeană de 68.6. O problemă majoră în România este subreprezentarea femeilor în deciziile politice și economice ale țării. Totuși, au fost făcute unele schimbări pozitive odată cu rotativa guvernamentală recentă.
Subreprezentarea femeilor pe piața muncii și distribuția inegală a responsabilităților reprezintă îngrijorări. Așa cum am menționat anterior, noua Directivă pentru Egalitate de Gen în Consiliile de Administrație urmărește să îmbunătățească această situație, prin transparentizarea procesului de selecție.
Directiva a creat și noi drepturi privind concediul netransferabil pentru creșterea copilului și dreptul angajaților de a solicita un program flexibil, dacă au responsabilități de îngrijire, cu scopul de a promova egalitatea de gen între bărbați și femei. Implementarea acestei directiva va fi un pas important și pentru România.
În legătură cu prezența femeilor în politică, care este opinia dumneavoastră privind cotele de gen? Ce le transmiteți celor care spun că „femeile nu au nevoie de tratament special pentru a fi în politică?”
Nu le-aș spune statelor membre cum să-și schimbe sistemul politic intern, dar ce pot spune este că cotele de gen sunt, cu siguranță, soluții eficiente.
Potrivit informațiilor furnizate de Institutul European pentru Egalitate de Gen, cele 11 state membre care au implementat cote de gen în alegerile parlamentare, de exemplu, au mărit procentul femeilor din Parlament de aproape trei ori mai rapid decât țările în care nu există cote.
În România, de exemplu, femeile reprezintă mai puțin de 20% din Parlament și 30% din miniștri, sub media europeană de 33.2%. Asta înseamnă că există foarte mult talent în această țară care nu este reprezentat la cel mai înalt nivel, iar asta este o mare pierdere.
O democrație puternică ar trebui să aibă egalitate de gen în conducerea politică. Egalitatea de Gen duce la politici publice mai bune, reduce discriminarea și sexismul în politică și creează sisteme democratice puternice, care iau în considerare nevoile diferite ale tuturor din societate.
Cei care vor să mențină acel status quo vor critica orice îmbunătățire. Sistemul de cote de gen nu face excepție de la asta. În situațiile în care femeile au fost, în mod sistematic, dezavantajate sau ignorate doar din cauză că sunt femei, cotele de gen au devenit necesare pentru o perioadă de timp, până s-a creat o reprezentare corectă a societății în conducerea politică.
Ce părere aveți despre diferențele de remunerare dintre bărbați și femei la nivelul UE? România este una dintre țările care are o rată mică în ceea ce privește diferențele salariale dintre femei și bărbați. Asta înseamnă că există egalitate de gen pe piața muncii din țara noastră?
Principiul potrivit căruia femeile și bărbații trebuie să primească salarii egale pentru aceeași muncă a fost consacrat în Tratatele Europene încă din 1957. Cu toate acestea, diferențele încă există. La momentul actual, diferența de remunerare la nivel european este de 12.7%. Lipsa transparenței privind salariile este unul dintre obstacolele privind aplicarea principiului salarizării egale. Creează o zonă gri, favorabilă perpetuării discriminării de gen.
Este adevărat că diferența de remunerare în România este doar de 3.6%. Totuși, o rată mică a diferenței de remunerare nu arată neapărat că există mai multă egalitate de gen. Mai degrabă, o rată mică a diferenței de remunerare poate fi consecința unei slabe participări a femeilor pe piața muncii.
În România, decalajul între numărul femeilor și bărbaților angajați este de aproape 19%, cu doar 59% dintre femei pe piața muncii, comparat cu 78% bărbați. Ca o comparație, rata diferențelor de angajare la nivel european este de 10.7%.
Pe lângă beneficiile aduse societății, egalitatea de gen este despre corectitudine, justiție și obligație legală. De aceea trebuie să ne asigurăm că femeile au șanse egale de a intra pe piața muncii, de a-și menține independența economică pe parcursul vieții și să primească recunoștință egală pentru munca și contribuția lor în a contura societatea în care trăim.
„Educarea privind aspectele cognitive, emoționale, sociale sau fizice ale sexualității pot avea efecte pozitive asupra sănătății sexuale a tinerilor”
Protest al elevilor pentru introducerea orelor de educație sexuală în școli, organizat de Accept. FOTO: Inquam Photos/ Octav Ganea
România este prima în UE în ceea ce privește numărul mamelor minore. Totuși, accesul la educație sexuală rămâne redus, în special în zonele rurale. Ce reforme ați vedea implementate pentru a putea vedea schimbări și pentru a asigura protecția tinerelor fete?
Felul în care arată curricula școlară este o competență națională, chiar regională în unele state membre.
Așa cum recunoaște Platforma Europeană pentru investiție în copii (EPIC), există dovezi din ce în ce mai multe că educarea privind aspectele cognitive, emoționale, sociale sau fizice ale sexualității pot avea efecte pozitive asupra sănătății sexuale și reproductive a tinerilor.
Mai mult, există dovezi care arată că copiii care provin din medii dezavantajate au mai puține oportunități și resurse pentru a beneficia de programe de prevenția a bolilor sau programe de sănătate.
Pentru a face față acestei provocări, am adoptat recomandarea Garanția Europeană pentru Copii, care cere statelor membre să implementeze programe accesibile de prevenire a bolilor. Aceste programe trebuie să se adreseze tuturor copiilor, familiilor lor, dar și celor care lucrează cu ei.
Recomandarea include și mamele minore, copiii lor, dar și copiii din familii aflate în situații vulnerabile. Statele membre trebuie să ia în considerare realitatea specifică locului, atunci când realizează măsurile naționale integrate prin care vor să implementeze Garanția Europeană pentru Copii.
Ce strategii intersecționale implementează Comisia pentru a reduce violența îndreptată către femeile de etnie romă de la nivelul UE sau pentru persoanele de etnie romă, în general?
Integrarea minorității rome, prin promovarea egalității, incluziuni și participarea lor în societate, în toate politicile relevante ale UE este esențială pentru a promova egalitatea în general. Când dezvoltăm diverse politici, de la cele privind inteligența artificială și până la Pactul Verde, luăm în considerare și integrarea dimensiunii de egalitate prin care ne asigurăm că UE și politicile naționale servesc interesele tuturor romilor.
Campania noastră, aplicată la nivel european, de a combate stereotipurile de gen, aplică o perspectivă intersecțională asupra tuturor aspectelor vieții. Este parte din strategia egalității de gen.
Propunerea comisiei de a combate violența asupra femeilor și violența domestică sugerează că statele membre trebuie să ia în considerare riscul de violență la care sunt expuse victimele care experimentează discriminarea pe mai multe planuri și să satisfacă nevoile lor de protecție și suport.
În plus, noul cadru strategic european privind romii, din 2020, pune accentul pe diversitate pentru că vrem să ne asigurăm că strategiile naționale satisfac nevoile anumitor grupuri din comunitățile rome, inclusiv ale femeilor, minorilor, cetățenilor mobili, apatrizilor, persoanelor LGBTIQ, ale bătrânilor sau ale celor care trăiesc cu o dizabilitate.
Prin intermediul aceluiași cadru strategic îmbunătățit, Comisia cere statelor membre să implementeze măsuri care să susțină femeile rome și să le ofere acces la justiție pentru a preveni și depăși încălcări ale drepturilor omului, cum ar fi violența domestică.
De altfel, în 2021, statele membre au aprobat în unanimitate Recomandarea privind Egalitatea, Incluziunea și Participarea Romilor. Pe baza ei pot fi elaborate măsuri care să promoveze și să faciliteze accesul egal al femeilor rome la serviciile de suport pentru victimele violenței de gen.
INTERVIURILE HotNews.ro