Op-ed: Nu închidem natura într-un laborator, ci o integrăm în orașe. Propunerile UE pentru refacerea naturii

Când ne gândim la natură, ne gândim la păduri pline de viață, cu aer curat, la drumeții pe munte, la ape limpezi în care ne răcorim vara sau poate la sunetul ploii care cade pe frunze într-o zi de toamnă. Ne gândim la momente prețioase petrecute în aer liber împreună cu cei dragi sau la plimbări care ne permit să ne limpezim mintea.

Dar ne putem baza oare pe astfel de momente în viitor? Oare în ce stare este natura din jurul nostru?

Cred că știm cu toții răspunsurile la aceste întrebări. Nu este suficient să protejăm natura în starea în care este acum, trebuie să o reinvităm în viețile noastre. 80 % din habitatele din UE care au fost evaluate se află într-o stare precară, în pofida a 30 de ani de legislație care le protejează. Multe orașe se încălzesc, multe terenuri agricole se deșertifică, iar în unele țări pădurile emit deja mai mult carbon decât absorb. Biodiversitatea scade rapid, și odată cu ea și serviciile gratuite pe care ni le furnizau ecosistemele sănătoase, de exemplu filtrarea apei, polenizarea și productivitatea solului. Pierderea economică asociată se ridică la zeci de miliarde pe an.

Odată cu accentuarea tot mai rapidă a efectelor schimbărilor climatice în Europa, realizăm pe zi ce trece că, dacă vrem să ne protejăm traiul și economia de efectele cele mai grave, trebuie ca natura să fie sănătoasă. Este o concluzie incontestabilă, susținută nu doar de climatologii de la IPCC, ci și de economiști care se bazează pe date, inclusiv de Banca Centrală Europeană. Așa că, pentru a inversa declinul biodiversității, trebuie nu doar să protejăm natura, ci să o ajutăm să se refacă.

În 2022, Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament european privind refacerea naturii – primul astfel de act legislativ din istoria Uniunii. Propunerea combină un obiectiv general pe termen lung de refacere a naturii pe uscat și în mările UE cu obiective obligatorii de refacere pentru anumite habitate și specii. După mai multe runde de discuții purtate în ultimele luni în cursul procesului legislativ, s-a ajuns în cele din urmă la un acord provizoriu între Parlamentul European, statele membre ale UE și Comisia Europeană. Este un semnal politic clar, care ne dă speranța că UE rămâne pe drumul cel bun către un viitor durabil.

Textul final, care va trebui să fie aprobat oficial de Parlamentul European și de statele membre ale UE, este un punct de referință de la care vom putea pleca pentru a vindeca natura și a o transforma din nou în cel mai prețios aliat al nostru în lupta împotriva schimbărilor climatice. Căci aceasta este esența refacerii naturii: nu închidem natura într-un laborator, ci o integrăm în orașe, întreprinderi, ferme și zone rezidențiale. Trăim cu și prin ea, o îngrijim și, în schimb, beneficiem de serviciile ecosistemice pe care ni le oferă, nouă și generațiilor viitoare.

Odată intrat în vigoare și aplicat, regulamentul va aduce treptat schimbări semnificative în percepția noastră asupra naturii și a valorii sale pentru societate și pentru economie. Argumentele economice pentru o natură sănătoasă au fost întotdeauna clare: Forumul Economic Mondial a stabilit că peste jumătate din PIB-ul mondial – aproximativ 40 de mii de miliarde EUR – se leagă de natură și că soluționarea crizei naturale ar putea genera, până în 2030, 395 de milioane de locuri de muncă. OCDE estimează că, în lipsa măsurilor de stopare a pierderii biodiversității, costurile ar fi la fel de ridicate. Potrivit estimărilor, între 1997 și 2011, lumea a pierdut între 3,75 și 19 mii de miliarde EUR pe an pentru că schimbările survenite în acoperirea terenurilor au redus serviciile ecosistemice și între 6 și 10 mii de miliarde EUR pe an pentru că s-au degradat terenurile.

Acum trebuie să trecem la fapte, adică să transformăm acest potențial în rezultate concrete la nivel micro, în beneficii directe pentru noi toți și pentru societatea noastră în general, inclusiv pentru fermieri, pescari, silvicultori, administratori de active, bancheri și pentru multe întreprinderi mici care depind de natură.

Să luăm exemplul polenizatorilor: populația de polenizatori sălbatici (albine sălbatice, sirfide, fluturi etc.) a scăzut dramatic în ultimele decenii. Ori aproximativ 80 % din culturile agricole și aproape 5 miliarde EUR din producția agricolă anuală a UE depind de polenizatori, deci ar fi dezastruos pentru producția alimentară să nu punem capăt declinului polenizatorilor.

Refacerea gamei de ecosisteme în care polenizatorii pot prospera este esențială pentru a inversa declinul acestora și pentru a asigura beneficii pentru fermieri. Iată doar unul dintre avantajele pe care ni le poate aduce refacerea naturii. Există deja numeroase progrese și oportunități de îmbunătățire a naturii din jurul nostru, peste tot în Europa.

Munții, pădurile, câmpurile și pajiștile României sunt o sursă valoroasă de biodiversitate. Prin urmare, România va avea multe de câștigat de pe urma noului regulament. Asigurându-se că ecosistemele sale frumoase rămân sănătoase sau se însănătoșesc, România va avea automat servicii ecosistemice pe termen lung, printre care surse alimentare abundente și o reziliență sporită la dezastre naturale și la impactul schimbărilor climatice, inclusiv la incendii forestiere.

România va fi liberă să decidă unde să înceapă eforturile de refacere, alegând măsurile cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor în viitorul său plan național de refacere a naturii. Astfel de măsuri pot oferi noi oportunități pentru economia României, cu soluții reciproc avantajoase atât pentru natură, cât și pentru afaceri. De exemplu, refacerea zonelor umede din Delta Dunării a reconectat râul la habitatele sale înconjurătoare, creând un mediu care adăpostește acum o mulțime de specii. Turismul pentru flora și fauna sălbatică și obținerea durabilă a peștelui și a cărnii generează venituri pentru populația din regiune. Refacerea zonelor umede contribuie și la stocarea unui volum mai mare de carbon și la reducerea impactului schimbărilor climatice și al fenomenelor meteorologice extreme precum seceta și inundațiile. România a beneficiat deja de sprijin din partea UE pentru refacerea naturii, de exemplu prin programele LIFE și HORIZON.

Aceste exemple clare ilustrează cât de multe se întâmplă deja pe teren și ne inspiră pentru următoarele acțiuni.

Fără natură, nu avem niciun viitor. Natura nu poate fi un lux. Fermierii, silvicultorii și pescarii noștri depind în mod direct de natură și au nevoie de sprijin adecvat. Prin regulamentul privind refacerea naturii, precum și prin alte instrumente precum politica agricolă comună, căutăm să ne asigurăm că primesc sprijinul de care au nevoie. Refacerea naturii este o evoluție și un motiv de bucurie. Pentru că este speranța noastră, este drumul cel mai sigur pe care putem merge pentru a construi un viitor la fel de frumos ca amintirile pe care le avem și le prețuim.