VIDEO Bolojan oferă Palatul Cotroceni pentru dezbateri între candidații la prezidențiale: Să vedem candidați, nu holograme

Candidații la alegerile prezidențiale din mai pot participa la dezbateri electorale care să fie organizate chiar la Palatul Cotroceni, a declarat președintele interimar Ilie Bolojan: „E o ofertă pe care Administrația Prezidențială o face celor care candidează”. Într-o conferință de presă susținută marți, Bolojan a vorbit și despre taxele vamale impuse de Administrația SUA, spunând că vor avea efecte negative asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei românești, iar măsurile de represalii pe care vrea să le stabilească Uniunea Europeană ar însemna doar să crească costurile escaladării.

• Răspunsul lui Ilie Bolojan când a fost întrebat de reporterul HotNews dacă ar trebui pregătită populația pentru un război, cum fac alte state.
  
• Președintele interimar a dat asigurări că România are canale de comunicare cu SUA și a reliefat importanța dialogului dintre autoritățile statului.
  
• Ilie Bolojan a fost întrebat de reporteri despre declarațiile lui Dragoș Sprînceană, „emisarul” trimis de premierul Marcel Ciolacu să discute cu administrația SUA, și s-a limitat la a califica demersul drept „o intenție bună, care s-a derulat prost”.
  
• Președintele interimar Ilie Bolojan susține că nu există nicio discuție oficială în ceea ce privește o posibilă retragere a militarilor americani din România.
  
• Ilie Bolojan susține că toate datele care au fost la dispoziția CSAT în ceea ce privește alegerile de anul trecut au fost desecretizate.

Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan au fost transmise LIVETEXT pe Hotnews.ro

• Am considerat că în semn de transparență și de respect este normal ca periodic să facem conferințe de presă, să comunicăm cu cetățenii, să vă răspund la întrebări. În aceste zile un subiect important sunt tarifele stabilite de administrația Statelor Unite și efectele lor asupra economiei țării noastre.
  
• Asistăm la schimbări importante în sistemul comercial global. Tarifele anunțate de administrația Statelor Unite vor avea un efect negativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei românești, și trebuie să fim onești cu cetățenii și să spunem aceste lucruri.
  
• Companiile noastre, industriile noastre care exportă produse în SUA vor fi mai puțin competitive pe aceste piețe, dar pe această linie directă impactul asupra economiei românești este relativ scăzut pentru că nu avem o componentă importantă de export pe relația SUA, iar afectarea este pe zona de aluminiu, pe zona de farmaceutic în principal și pe zona de componente care includ oțel și aluminiu.
  
• Va fi un impact asupra comerțului SUA cu UE, pentru că cele două piețe sunt cele mai mari piețe globale, SUA fiind cel mai important partener comercial pentru UE. Indirect companiile românești, care sunt integrate în lanțurile de valoare europeană, vor fi afectate. Germania, fiind cel mai important partener comercial al României, iar economia germană contribuind cu o treime la exporturile către SUA din UE, companiile românești integrante în aceste lanțuri vor avea foarte posibil mai puține comenzi și va fi o încetinire a activității acestora.
  
• Va fi o reținere generală de investiții și, indirect, pentru că dezvoltarea țării noastre a însemnat în acești ani o componentă importantă de investiții străine, e foarte posibil ca în perioada următoare să avem o încetinire a acestor investiții, până lucrurile se vor stabiliza.
  
• Replicile pe care unele state, unele piețe mari le dau nu vor face decât să complice și mai mult lucrurile. În această situație, măsurile de represalii pe care UE le-ar stabili ar însemna de fapt să crească costurile escaladării, care ar putea să fie și mai mari pentru economia noastră, pentru că tarife peste tarife înseamnă inflație, înseamnă scăderea puterii de cumpărare și riscul unei recesiuni economice.
  
• În urma discuțiilor s-a hotărât un răspuns etapizat. Mâine, în comitetul pentru bariere comerciale, se va aproba acest prim răspuns, ceea ce înseamnă că pentru primul set de tarife, cele pentru aluminiu și oțel, va fi un răspuns în contrabalans de către UE, taxând în principal produse agricole, alimentare, care ar veni din SUA, cu tarife care înseamnă 10-25%. Din acest punct de vedere, noi am fost interesați ca ceea ce se importă în UE pe componenta nucleară să nu intre la acest pachet de sancțiuni, pentru că avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4.
  
• Cred că e nevoie ca atât în plan european, cât și național să acționăm pentru o economie mai competitivă. Ceea ce s-a aprobat la ultimul Consiliu European, politicile pe partea de energie, de a scădea prețul energiei, de a susține interconectarea, sunt politici pe care și noi trebuie să le urmărim, finalizându-ne hidrocentralele cât mai repede posibil, transformând centralele pe cărbune în centrale pe gaz și lucrând pentru a crește capacitatea de stocare de energie. De asemenea, să încurajăm producția industrială în România.
  
• Este important să simplificăm, să debirocratizăm pentru a pune în valoare potențialul antreprenorilor, al oamenilor, pentru a descătușa economia. Este nevoie să reformăm statul – asta pentru că spre deosebire de alte țări, unde la un deficit comercial mic, o ușoară recesiune înseamnă doar o scădere economică, dar nu efecte foarte mari, într-o țară ca România orice fel de recesiune, de afectare economică, poate avea niște efecte foarte dure.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri

Despre o eventuală nouă descretizare cu privire la alegeri: Toate documentele au fost desecretizate, care țin de partea de alegeri, care au fost înaintate CSAT. Prin urmare, declarațiile care au loc în acest context și le asumă fiecare dintre cei care declară.

Despre cazul podețului și drumurilor nereparate care împiedică exercițiile militare: Nu pot să sancționez oameni care nu sunt în subordinea instituției prezidențiale, dar ceea ce cred este că atunci când sunt mai multe instituții implicate în proiecte dacă nu există o coordonare a acestora și nu se urmăresc proiectele atunci riscul de a nu fi realizate proiectele la timp, riscul de a se ajunge în situații care nu ne ajută, de la terminarea unui proiect mic pe teme de apărare, de la accesarea fondurilor europene, de la angajamente internaționale, este destul de mare. Aspectele țin de fiecare responsabil și de componenta guvernamentală.

Despre presupusa decizie a SUA de a revizui prezența trupelor americane din Europa: Nu există nicio discuție și nici o informație oficială care să confirme ceea ce spuneți. Am discutat cu ministrul Apărării să comunice oficial o poziție a MApN legat de acest aspect. Vă pot informa că în discuția pe care secretarul de stat Rubio a avut-o cu miniștrii de externe la ultima întâlnire a fost reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care țin de NATO și, deci, nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o decizie, în afară de știri care sunt doar pe surse, legată de o dezangajare pe Flancul de Est.

Este real că atât în administrația SUA în general, cât și la Pentagon, se discută despre reduceri de cheltuieli, de reorganizări, dar asta nu înseamnă aspecte care țin de Flancul Estic, cel mai important flanc al NATO în momentul de față din Europa. Acest lucru cred că îl recunoaște nu doar un est-european, ci orice om care știe ce înseamnă securitate pentru Europa. Toate documentele UE și NATO recunosc acest lucru.

Despre declarațiile lui Dragoș Sprînceană: Eu nu aș dori să fac comentarii la comentariile unui cetățean român legat de perspectiva pe care o are privitoare la un aspect sau altul. Politica țării noastre se face de către persoanele mandatate în acest sens, cu mandate oficial sau prin vot al românilor, sau prin vot al Parlamentului, sau prin decizii guvernamentale. Cred că doar după aceste declarații și după aceste mandate putem să facem comentarii care țin de o politică sau alta.

Eu pot să dau replici, dar nu cred că ajută țara noastră, nu cred că poate o intenție bună, care s-a derulat prost, este de natură a face declarații în cascadă. Pentru că dacă astăzi suntem niște oameni responsabili înseamnă că trebuie să avem grijă de ceea ce facem pentru interesul țării noastre. Este o perioadă destul de complicată din punctul de vedere al securității globale, al comerțului global.

Despre situația vizelor pentru SUA: Cred că în perioada următoare instituțiile responsabile din România, MAE, MAI, vor clarifica cu Homeland Security toate aspectele. Îmi doresc ca aceste aspecte să fie comunicate public în așa fel încât acest program important pentru românii care vor să fie percepuți ca o națiune de mâna I, nu de mâna a II-a, să reintre în normalitate și să se activeze și acest program.

Ilie Bolojan: Lumea politică trebuie să facă reforme după alegeri

Despre protejarea economiei și posibilitatea unor noi taxe: În prezentarea pe care am făcut-o am punctat principalele idei, dar am răspuns la această întrebare a dumneavoastră în intervențiile anterioare. Lumea politică românească are două soluții, indiferent de cine va fi Președinte și indiferent de cine va fi la guvernare.

O soluție, să facă reforme ordonate în așa fel încât perioada de un an și jumătate care va veni după alegeri, care este o perioadă de oportunitate pentru țara noastră de a-și reforma statul, să fie folosită așa cum trebuie, să facem reforme ordonate, să reducem cheltuielile statului, să debirocratizăm, să stabilim reguli bune, să ne susținem niște politici industriale. Într-o astfel de situație, costurile sociale vor fi mai mici și vom putea evita creșteri de taxe și de impozite.

A doua variantă este să se intre în niște conflicte între Președinte și guvernare sau să nu se facă aceste reforme – și va fi doar o problemă de timp până vom intra într-o situație în care creșterea de taxe și de impozite va devenit absolut necesară. Eu sper în decizii raționale, care vor fi luate în perioada următoare. Este o chestiune strategică.

Despre posibilitatea unei recesiuni: Taxele vamale nu au cum să facă bine economiei europene. Dacă nu se ajunge la o soluție negociată, va însemna încetinirea comerțului. Orice fel de încetinire înseamnă o încetinire indirectă a economiei europene și nu putem să evităm un efect și asupra țării noastre, chiar dacă nu suntem noi principalii vizați de o astfel de scădere. Peste 25% din ceea ce produce economia românească care merge spre export se duce spre zona de automotive și inevitabil vom fi afectați.

Prin negocierile pe care le derulăm în aceste zile, prin integrarea industriei de apărare de stat cu cea privată, încercăm să facem ca o parte din aceste fonduri, care sunt obligatorii să fie cheltuite de către țara noastră pentru a ne consolida apărarea și securitatea, să se întoarcă într-o măsură cât mai mare și în economia românească.

Despre înzestrarea Armatei în contextul noilor taxe americane și posibilitatea unei reorientări spre producători europeni: Aceste contracte nu sunt afectate de tarife, deci nu vor avea tarifele un impact pe derularea acestor contracte. Accesarea de fonduri europene pe apărare va face ca achiziția să se facă majoritar, ca pondere, din țările UE, dar nu este o interdicție pentru a se face achiziții și din SUA. Există componente militare care nu pot fi achiziționate din UE, doar SUA le produc, doar ele au aceste capabilități. E normal ca Europa să contribuie mai mult la apărarea ei. Toate contractele încheiate vor fi menținute.

Despre oportunitatea unei desemnări de emisari și o eventuală discuție Președinție-Guvern în acest sens: Am încercat în toată această perioadă ca pe problemele în care țara noastră trebuia să fie reprezentată pe termen lung și pe aspecte care țin de Președinte și Guvern să ne corelăm pozițiile, să avem poziții, de exemplu, la Consiliul European care să fie susținute de comun acord, să votăm mâine de comun acord pentru ceea ce propune Comisia Europeană, deci în toate problemele importante pentru țara noastră am căutat să fiu aliniat cu Guvernul și, dacă e nevoie de un sprijin parlamentar, inclusiv să fac consultarea parlamentară. Pe probleme secundare, sigur, nu doresc să fac comentarii.

Despre o eventuală dezaganjare americană pe Flancul Estic și strategia României: România a fost un partener serios în toți acești ani, a investit sume importante și investește în continuare în industria de apărare. Baza Mihail Kogălniceanu va fi cea mai mare bază din această parte de Europa. Este un partener care și-a dovedit seriozitatea, este într-o zonă strategică, iar această bază este pe teritoriul României și acoperă toată zona până în Orientul Mijlociu. Toate datele pe care le avem legat de aceste aspecte confirmă ceea ce v-am spus.

Despre întrevederea cu Camera de Comerț Americană în România și exporturile americane în contextul noilor taxe: Această posibilă escaladare nu va ocoli aproape nicio companie, pentru că nu există doar efecte directe. Vor fi niște efecte indirecte care vor afecta global economia. Companiile reprezentate la întâlnirea cu Camera de Comerț au apreciat ceea ce au făcut în România în acești ani, că este un loc bun de investiții, au atras atenția asupra problemelor, ne-au anunțat programul pe care îl vor susține, iar unul dintre ele este să susțină promovarea companiilor românești și a investițiilor românești în SUA.

Despre achiziția unei corvete ușoare din Turcia: Această achiziție din Turcia era deja pe ordinea de zi a CSAT. Știți că s-a făcut un CSAT, se face cam o dată pe trimestru într-o situație ordinară și când este nevoie. Eu am încercat să derulez toate activitățile programate pentru a nu exista o întrerupere de decizii pe care țara noastră și le-a asumat. Practic am validat ceea ce era deja pregătit. Și eu cred că dacă avem capacități de producție în România – și avem – planurile viitoare de înzestrare pentru Marină, în acest caz, sau pentru alte forțe trebuie să fie făcute și pe baza unui dialog cu aceste companii. Cu cât o parte din aceste finanțări rămân în economia românească, înseamnă locuri de muncă, înseamnă taxe și impozite și înseamnă salvarea unor comunități care trăiesc în zonă.

Despre Guvernul Ciolacu 2 și stadiul reformelor: Trebuie să fiu corect cu opinia publică. Din punctul meu de vedere, orice zi care este pierdută în ceea ce privește reforme, reduceri de costuri, poate să însemne o probleme în viitor, cu un cost suplimentar, o tensiune socială. În același timp trebuie să discutăm foarte deschis, e greu de presupus că într-o perioadă pre-electorală, indiferent în ce țară am fi, indiferent în ce situație am fi, am vedea cele mai dure reforme pe care le face un guvern.

Cheltuielile la finalul anului prin ordonanța-trenuleț au fost plafonate, dar asta nu este suficient pentru a scădea deficitul de la în jurul cifrei de 9 până în jurul cifrei de 7. Deci o iau ca pe o perioadă intermediară, ținând cont de acest context pre-electoral, și cred că indiferent de rezultatul alegerilor și ce guvernare va fi este absolut necesar să se treacă la reforme profunde. Altfel, e doar o problemă de timp până când lucrurile se vor complica.

Sunt într-un context în care înainte de a face aprecieri pe care le pot face românii trebuie să am grijă ca prin ceea ce fac și spun, dacă nu pot să ajut, să nu stric.

Ilie Bolojan: Nu avem informații despre o imixtiune străină iminentă în alegerile din mai

Despre o eventuală imixtiune a unui stat străin în alegerile din mai: Nu avem astfel de informații despre o chestiune iminentă, dar fiind în Europa de Est, fiind în proximitatea unui război, ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, aceste războaie hibride, care înseamnă atacuri cibernetice asupra infrastructurii noastre de IT, de comunicații, a site-urilor care țin de partea de afișaj electoral, a prezenței la vot, cum s-a întâmplat data trecută, atacuri hibride care încearcă să dezbine populația, să semene o neîncredere și mai mare în autorități, să divizeze oamenii, să diabolizeze toate lucrurile, acestea sunt chestiuni de care nu vom scăpa nici în această lună care va veni.

Fiecare instituție trebuie să limiteze astfel de atacuri hibride, să elimine legal conținutul ilegal, fake news-uri, în așa fel încât românii să își facă o percepție de vot și să voteze după modul în care candidații își fac campanie, după declarațiile pe care le fac, după modul în care interacționează cu oamenii, și nu după aceste atacuri hibride. Sunt convins că suntem mai bine pregătiți decât în noiembrie vizavi de acest lucru.

Despre propaganda rusă de pe TikTok și alte rețele sociale: Fiecare instituție trebuie să își facă datoria, să respecte prevederile legale și e nevoie să intervină și acolo unde se constată că acest conținut este de natură ilegală, care încalcă legislația, el trebuie eliminat, dar înțeleg că acest lucru se întâmplă. Există decizii care au fost comunicate public pe tema asta.

Suntem în această sală. E o ofertă pe care Administrația Prezidențială o face celor care candidează. Nu văd de ce în această sală, locul de muncă al viitorului președinte, atât în turul I, cât și în turul II, nu se pot organiza niște dezbateri foarte corecte și foarte cinstite.

Despre declarațiile lui Dragoș Sprînceană: Vă rog să îl întrebați pe domnul prim-ministru Marcel Ciolacu. În ceea ce privește poziția instituției pe care o reprezint temporar, în toată această perioadă (instituția) n-a făcut decât să apere interesele României.

Despre costurile pentru ca România să beneficieze în continuare de protecția SUA: Așa cum v-am spus la început, suntem în niște vremuri complicate, în care avem aceste schimbări în sistemul comercial global, care inevitabil vor avea un impact economic. În al doilea rând ,va trebui să contribuim fiecare țară europeană mai mult la apărarea Europei, inclusiv România. Aceste contribuții suplimentare vor însemna creșterea treptată a cheltuielilor de apărare.

Din punctul acesta de vedere, România este într-o situație bună, suntem una din puținele țări europene care anul trecut am avut un buget de apărare care a depășit 2%, deși media în UE era de sub 2%. Trebuie să continuăm în această direcție. La summitul din iunie de la Haga vor fi luate decizii legate de etapele în care vor fi consolidate aceste cheltuieli de apărare, modul în care vor fi făcute și care vor fi angajamentele pe care fiecare țară NATO, inclusiv SUA, le va avea în continuare față de NATO.

Despre creșterea cheltuielilor pentru apărare: România a cheltuit anul trecut, a avut alocat și a și executat bugetar peste 2%. Aceasta este realitatea. În mod cert creșterea cheltuielilor de apărare, chiar dacă o creștere de până la 1,5% nu va fi prinsă în deficitele bugetare, este totuși o cheltuială care va trebui acoperită de către state. După discuția cu Ministerul de Finanțe, cea mai bună soluție înseamnă accesarea acestui credit pe care îl pune UE la dispoziție, avantajele lui sunt că există o perioadă de grație de 10 ani, se rambursează în zeci de ani, iar dobânzile sunt mult mai mici decât un credit pe care România ar trebui să îl contracteze astăzi pentru a aloca direct la cheltuieli de apărare suplimentar sau acoperi alte cheltuieli pe care bugetul de stat în mod obligatoriu trebuie să le facă pentru educație, sănătate, infrastructură. Va fi o sarcină suplimentară pe care până acum nu o aveam.

Despre campania electorală și nemulțumirile ONG-urilor cu privire la BEC: Și dacă ar fi perfecte toate hotărârile, am fi în astfel de situații. Consider că instituțiile cu competențe în gestionarea campaniei și alegerilor sunt mult mai bine pregătite decât în toamna anului trecut, au colaborat cu staff-urile candidaților.

Sunt convins și avem un interes ca țară să avem alegeri corecte, asta este o problemă de încredere atât pentru ca noul președinte să aibă toată autoritatea pe care i-o dau milioanele de voturi pentru ca în parteneriat cu Guvernul să facă ceea ce trebuie pentru țara noastră, pentru ca românii să aibă încredere că a fost un proces corect, o condiție pentru a crede în instituții, pentru ca partenerii noștri, țările care sunt interesate de ce se întâmplă în România, să aibă încredere că a fost un proces corect.

Despre profilul viitorului Președinte: Cred că suntem conștienți că România are două centre de putere, cel generat în jurul Președintelui și cel generat în jurul Guvernului. În situația în care suntem, pentru țara noastră ar fi o mare eroare ca următorul an și jumătate, când este o perioadă între alegeri, când nu există presiunea pre-electorală de astăzi, să nu se lucreze împreună, să nu se susțină politici publice care să facă bine României.

Despre tarifele americane și riposta UE: În discuțiile care au avut loc în cursul zilei de ieri s-a căzut de acord, în afară de o abordare sau alta, cu ceea ce se va propune mâine și ceea ce s-a convenit deja. Uneori liderii politici, pentru a arăta cetățenilor din țările lor, pentru a menaja mândria națională, fac declarații de un fel sau altul, dar ele în termeni reali pot să facă o știre, dar nu pot rezolva problemele, pentru că sunt suficient de complexe. Aceste discuții vor continua. Noi am susținut, dar asta a fost decizia Comisiei, o abordare etapizată. Am considerat că tarife peste tarife nu fac decât să complice lucrurile.

Despre declarațiile lui Dragoș Sprînceană și eventuale efecte negative asupra relației cu administrația Trump: Contează ceea ce face fiecare om pentru funcția pe care o ocupă, în cazul acesta pentru țara lui, nu anumite percepții pe care nu le putem influența, nu anumite puncte de vedere. Fiecare trebuie să aibă conștiința că a făcut ceea ce trebuie în astfel de situații. Pot să dau replici, pot să fac comentarii, dar nu ne ajută cu nimic. Prefer uneori să nu ies atâta de bine, să nu generez știri, dar prefer ca țara noastră să fie predictibilă, de încredere și percepută ca o țară care știe foarte bine punctele cardinale.

Despre o eventuală convocare a ambasadorului rus la MAE: Nu cred că este nevoie de așa ceva.

Despre războiul hibrid: România are astfel de structuri (pentru combaterea războiului hibrid, n.r.). Prin legislația care ține de securitatea cibernetică, avem Centrul cybersecurity la SRI, avem o structură integratoare care este Consiliul operativ de securitate cibernetică, deci nu structurile sunt problema la noi, nu strategiile sunt problema. Întotdeauna problema este execuția și ceea ce face fiecare în așa fel încât să livreze.

Ilie Bolojan: Cu orice țară îți poți îmbunătăți canalele de comunicare

Despre canalele de comunicare cu SUA: România are canale de comunicare și asta nu înseamnă că în orice situație cu orice țară nu îți poți îmbunătăți canalele, dar ele trebuie făcute într-o manieră care să te califice.

Despre o eventuală discuție cu premierul pentru sporirea comunicării cu SUA: Periodic am discuții cu primul ministru sau cu miniștrii de linie, sau cu alți responsabili, în așa fel încât acolo unde este nevoie de decizii comune, de exemplu poziția României pe partea de politici comerciale ale UE, acolo am colaborat atât cu primul ministru, cât și cu ministrul Economiei, și acest dialog consider că trebuie să fie o constantă. Pentru ca el să aibă rezultate, ar trebui ca nicio parte să nu îl torpileze. Altfel, lucrurile nu o să iasă bine. Susțin colaborarea și normalitatea, de asta are nevoie țara noastră mai ales în aceste momente.

Despre reconstrucția postbelică a Ucrainei și rolul României: În baza discuțiilor cu primul ministru și a necesității ca România să aibă reprezentanți la aceste întâlniri pregătitoare, înțeleg că domnul Oprea a fost numit ca reprezentant care să coordoneze aceste grupuri de lucru și au întâlniri la nivelul Europei și la nivel național pentru a pregăti etapa post-război, în care România, datorită proximității cu Ucraina, datorită faptului că Portul Constanța este un hub important nu doar pentru România, ci și pentru Ucraina, cred că va avea un rol important și ar trebui să contribuim la acest lucru.

Despre guvernarea post-alegeri și concretizarea reformelor: E mai puțin important cine ce poziții ocupă, dar cred că aceste condiții sunt lucruri obligatorii pentru orice om responsabil din țara asta, chiar dacă candidează sau nu, cred că e nevoie de colaborare, cred că e nevoie de oameni determinați, care să își asume răspunderi, de competență și de acțiune coordonată, pentru că doar în felul acesta putem îndrepta lucrurile fără complicații mari. Altfel, vom ajunge la situații foarte complicate și n-avem nicio scuză.

Despre o eventuală strategie de lobby administrația de Președinție: Cu cât folosim toate pârghiile legale și oportune pentru a reprezenta mai bine țara, cu atât este mai bine.

Ilie Bolojan: În momentul de față nu văd să existe probabilitatea unui nou război în Europa

Despre măsurile europene de pregătire a cetățenilor și probabilitatea unui eventual război: Țările europene își pregătesc cetățenii în primul rând informându-i vizavi de necesitatea de a crește contribuția fiecărei țări la apărarea Europei. E o chestiune de responsabilitate pentru toți cei care ocupăm o funcție publică să le explicăm cetățenilor noștri că există un cost pentru apărare, aceasta este realitatea. Fiecare țară are propriile strategii și eu cred că România trebuie să aibă o armată profesionistă, o armată dotată, care este compatibilă cu armatele NATO, în așa fel încât să asigure apărarea.

În momentul de față nu văd această probabilitate, dar vă rog să vă gândiți că oameni care dețineau funcții de răspundere în urmă cu trei ani și jumătate nu vedeau nicio probabilitate pentru un război în Ucraina, deci nu vreau să dau niște soluții absolute. Există lucruri care depind de noi și lucruri care nu depind de noi.

Despre comunicarea dintre admnistrația Bolojan și administrația Biden: Ministerul de Externe, ambasada noastră, alți responsabili comunică instituțional cu omologii, cu instituțiile similare din Statele Unite și din celelalte state.

………………

Conferința de presă a fost organizată după ce, săptămâna trecută, Trump a impus Uniunii Europene taxe vamale de 20%. În urma anunțului, piețele financiare din întreaga lume au pierdut trilioane de dolari în valoare, acțiunile europene suferind luni cele mai mari scăderi într-o singură zi de la începutul pandemiei Covid-19.