Orașul din România cu super-potențial despre care nu se prea vorbește / Ideile unui consultant al Băncii Mondiale

Este un oraș care nu e nici foarte mare, dar nici foarte mic. Nu este nici în Transilvania: e la o graniță între Oltenia și Muntenia. „Este un oraș pe care eu l-am văzut întotdeauna ca având un potențial extraordinar. Este vorba despre Râmnicu Vâlcea”, susține Marius Cristea, consultant la Banca Mondială și expert în dezvoltare urbană.

Potrivit acestuia, dintre toate centrele medii ale României, Râmnicu Vâlcea nu a pierdut foarte mulți locuitori. A avut un maxim de aproape 120.000 de locuitori în anii ‘90. Acum are aproximativ 100.000, ceea ce e puțin pe lângă cât au pierdut alte orașe.

Orașul se află în proximitatea unor stațiuni.

“Nu știu dacă e un oraș în România care să aibă atâtea stațiuni în jur, precum Călimănești, Căciulata, Olănești, Govora. Stă foarte bine la calitatea învățământului gimnazial și liceal. Este unul dintre puținele orașe care are spor natural pozitiv și chiar o vreme plăcută”, spune el.

În schimb, locuitorii stau prost la salarii.

„E un oraș care nu a beneficiat ca cele din vestul țării de mari investitori. Prețul locuințelor este destul de mare raportat la aceste salarii reduse. Nu au studenți. Astea sunt părțile bune și cele mai puțin bune despre Râmnicu Vâlcea”, explică el.

Ce-ar putea fi făcut în opinia expertului și o recomandare practică: serialul Blue Zones de pe Netflix

În opinia sa, dacă adunăm toate orașele din România, găsim multe bune practici. Nu există domenii în care să nu găsim o bună practică.

Astfel, unele orașe se descurcă foarte bine pe atragerea investițiilor, altele pe turism, altele au făcut progrese remarcabile pe urbanism, alții au făcut progrese în domeniul culturii, sportului etc.

În primul rând, spune el, trebuie să evităm aceleași greșeli pe care le-au făcut alții.

“Ați văzut serialul Blue Zones pe Netflix? E un serial în care se prezintă locații din lume în care oamenii trăiesc frecvent peste 100 de ani. A avut un succes formidabil. Oamenii au început să meargă acolo, să vadă despre ce e vorba. Oamenii vor fi într-o competiție continuă de a trăi mai mult”, spune el.

Marius Cristea se întreabă: De ce să nu promovăm Râmnicu Vâlcea ca fiind acel blue zone românesc?

„Poate cineva din București care are 50-60 de ani se gândește să se retragă dinb acest oraș. Prima destinație la care s-ar gândi este Brașov sau Contanța. Râmnicu Vâlcea o destinație în care, statistic, oamenii trăiesc peste 80 de ani, inclusiv bărbații”, afirmă el.

Ce s-ar putea face concret: câteva idei de investiții

“În România stăm foarte prost pe partea de locuințe pentru seniori. Avem aceste centre sociale. Generația noastră va ieși la pensie. Există o piață de oameni care ar putea să dea 50.000 – 60.000 de euro pe o locuință adaptată unde n-ai trepte, ai nu știu ce cârlig să te agăți când vrei să te ridici din pat, la baie are diverse lucruri etc. Sunt locuințe adaptate. În America sunt comunitățile astea de seniori, mai ales în California, care sunt foarte securizate, cu servicii continue”, spune el.

Ce s-ar mai putea face?

• Investiții în infrastructura medicală. “De ce acel 80 de ani să nu devină 85 de ani? Trebuie investit în partea asta”, spune el.

• Dezvoltarea de servicii de tip SPA, de reabilitare, socializare.

• Adaptarea întregii infrastructuri locale la ceea ce înseamnă nevoile persoanelor vârstnice.

„Legat de proximitatea stațiunilor turistice, e absurd să ai 10 stațiuni în jurul orașului și să nu ai un sistem de transport turistic care să te ducă cu un microbuz electric să vezi astăzi Călimănești, mâine Ocnele Mari, poimâine Căciulata ori zona de munte”, explică expertul.

Oamenii se uită după calitatea vieții, dar salariul rămâne o nevoie de bază. “Problema cea mai mare a orașului este partea de dezvoltare a mediului de afaceri local”, spune el.

Ce poate să facă primarul pentru a crește atractivitatea orașului Râmnicu Vâlcea

Consultantul Băncii Mondiale spune că pot fi atrase companii în parcuri industriale ale orașului, care sunt create cu fonduri publice: să achiziționeze teren de pe piață ca să nu expună firmele riscului să plătească foarte mult pe termen lung. Acolo nu sunt parcuri industriale.

“Promovare mai activă a antreprenoriatului. Au tineri foarte buni la licee. Termină BAC-ul cu 9-10 și fug toți la facultate la Cluj, Sibiu, București, Craiova. Apetitul pentru antreprenoriat scade odată cu vârsta. Trebuie să bați fierul cât e cald, până la 30-35-40 de ani”, spune el

De asemenea, ar trebui campanii proactive de atragere a investitorilor pe are ni-i dorim. Asta este o problemă generală a României.

„Să nu ne mai bucurăm că vine o fabrică de cablaje care dă salariu minim. Dacă vrem Bosch, ar trebui să ne ducem cu curaj să batem la ușă în Germania la companie și să spunem: Noi suntem un oraș care poate să-ți pună la dispoziție 20 de hectare, o să am peste 2 ani acces la autostradă, investește la noi!”, afirmă Marius Cristea.

Nu face aproape nimeni în România acest lucru.

“E o piață enormă. Ungurii știu să facă lucrul ăsta. La noi nu există această diplomație a atragerii de investiții nici la nivel național și nici local”, conform declarațiilor sale.

În opinia sa, reduceri de taxe și impozite se pot face, deși primarii zic că nu.

“Sunt multe orașe în România care reduc impozitele cu 50% pentru cei care realizează un anumit nivel de locuri de muncă. Poți să reduci impozitele pe toate clădirile verzi de birouri cu 50%. La Cluj e vorba de 75%. Creezi astfel spații de birouri suplimentare pentru companiile străine care vor să vină aici, crești locurile de muncă. Încurajezi și construcție eficiente energetic”, spune el.

Ce ar putea să învețe Râmnicu Vâlcea de la Cluj, Sibiu și București și ce greșeli să evite

De la Cluj poate să învețe despre partea de festivaluri.

„Râmnicu Vâlcea e o locație foarte bună pentru evenimente. Numai lacurile alea de pe Olt dacă ar putea fi puse în valoare. Ai zona de munte atât de aproape. Clujul a câștigat din componenta asta de festivaluri. Sunt și oameni nemulțumiți: zgomot, vibrații. Pentru vizibilitatea orașului, e pe hartă”, spune el.

De asemenea, de la Cluj ar putea să învețe să evite problemele legate de locuire.

„Acolo e o politică de a limita oferta de locuințe prin durata foarte mare a autorizațiilor de construcție. Se pun condiții peste condiții dezvoltatorilor. Durează 4-5 ani să poți să construiești. Asta limitează oferta și au crescut prețurile. Problema orașelor mari este că se construiește prea puțin în raport cu cererea. Râmnicu Vâlcea ar putea să construiască din timp mai multe locuințe sociale, locuințe pentru tineri. În Cluj sunt 3 dealuri mari pe care nu se construiește nimic. Ele sunt păstrate, unele sunt cu litigii. A dus la o blocare a pieței”, afirmă expertul.

Sibiul a avut o politică coerentă și sub radar de atragere a companiilor mari, arată Cristea.

„Au dezvoltat infrastructura, au avut discuții discrete cu investitori. Despre Râmnicu Vâlcea se spune acolo că e cel mai mare cartier al Sibiului. Există tradițional niște animozități. Foarte mulți din Vâlcea s-au mutat în Sibiu. Mi se că Râmnicu Vâlcea ar putea să fie următoarea destinație de investiții străine pentru că în Sibiu nu mai e loc. Dacă ne gândim că se face autostrada în 2-3 ani, atunci Râmnicu Vâlcea va deveni o destinație foarte atractivă”, explică el.

Ce ar putea să învețe din greșelile Bucureștiului?

„Încă nu e târziu în Râmnicu Vâlcea să meargă pe o abordare centrată pe oameni și pe mobilitate nemotorizată în detrimentul celei bazată pe mașini. Încă au timp să facă parcări de tip Parc&Ride la intrarea în municipiu. Au timp să implementeze o politică de parcare inteligentă în oraș care să limiteze deplasarea cu mașina în centru. De asemenea, să-și facă un PUG (plan urbanistic general)”, a mai afirmat consultantul Bănci Mondiale.

În City Index, Râmnicu Vâlcea se află pe locul 1 la speranța de viață și pe locul 8 la calitatea locului. Calitatea Locului este una dintre cele trei componente majore ale CITY INDEX și reflectă atractivitatea orașului, modul în care infrastructura, atracțiile, mediul natural și serviciile esențiale (sănătate, învățământ) contribuie la un standard de viață ridicat.

În raport cu această componentă, municipiul Cluj-Napoca ocupă locul 1, urmat de București, Sibiu, Brașov și Iași.