Pastila Super Mario „nu este nouă și nici accesibilă financiar”. Experții avertizează asupra etnobotanicelor care o imită, „semnificativ mai nocive și de patru ori mai ieftine”

Drogul „Super Mario”, intens mediatizat zilele trecute pe rețelele sociale și în presă, nu este nicidecum unul nou, au explicat, pentru publicul HotNews.ro, atât șefa Agenției Naționale Antidrog (ANA), Ramona Dabija, cât și Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor: „Logo-ul specific cu Mario nu e nici el nou”. Aceasta este o pastilă ce conține MDMA (ecstasy), care sporește energia consumatorului și are efect câteva ore. 

Discuția despre pastila „Super Mario” a apărut în spațiul public după ce cântăreața Dana Marijuana a fost arestată preventiv pentru 30 de zile pentru trafic și deținere de droguri. Expertul antidrog Cătălin Țone a scris, pe Facebook, că „rețeaua” din care făcea parte Dana Marijuana distribuia acest tip de pastile.

Pastila „Super Mario” nu este una nouă

O astfel de pastilă costă de obicei între 40 și 80 de lei. Costul depinde de mai mulți factori: locația, disponibilitatea, cantitatea achiziționată, a explicat Vlad Zaha. 

„Nu este deloc o substanță ieftină și nu este accesibilă din punct de vedere financiar. Spre exemplu, o doză de etnobotanice care imită MDMA-ul (n.r. ecstasy), dar e semnificativ mai nocivă, poate fi și de 4 ori mai ieftină”, a atras atenția expertul. 

Pastila „Super Mario” nu este una nouă, au spus, pentru HotNews.ro, ambii specialiști. 

„Nu e o pastilă nouă. Este o metamfetamină, la fel cum este ecstasy, doar că producătorii de droguri folosesc tot felul de simboluri pentru a le face mai comerciale și mai atractive. Fiecare perioadă are câte un logo la modă. Sunt sub formă de biscuiți oreo, sub formă de toate siglele de mașini. Tot ce apare nou și cred ei că îi interesează pe tineri, să li se pară cool și să o cumpere. Deci Super Mario este doar o găselniță comercială, dacă pot spune așa, dar, în realitate este o pastilă de ecstasy foarte dăunătoare, un stimulent”, a spus Ramona Dabija, șefa ANA. 

Criminologul specializat în politici publice din domeniul drogurilor, Vlad Zaha, confirmă și el că pastila „Super Mario” nu este nici nouă și nici nu face „ravagii” printre tineri, cum au titrat mai multe publicații după ce Dana Coteanu, zisă Dana Marijuana, a fost arestată pentru trafic de droguri. 

„Știm de mai mulți ani de existența pastilelor cu conținut ridicat de MDMA din alte țări, iar logo-ul specific cu Mario nu e nici el nou. În România, consumul de MDMA nu este un fenomen deosebit, iar decesele asociate consumului sunt inexistente sau deosebit de rare (e.g. 8 decese în perioada 2014-2022). Spre comparație, în aceeași perioadă estimăm că au murit peste 300.000 de români din cauze asociate consumului de alcool și tutun”, a explicat Vlad Zaha. 

De ce au imprimat logo-ul celebrului joc „Super Mario”

În ultimul timp în spațiul public s-a vorbit despre aceste pastile pentru că au pe ele inscripționat logo-ul „Super Mario”, după cum a scris pe Facebook Cătălin Țone, expert antidrog. 

„Traficanții de droguri olandezi produc pastila de ecstasy «Super Mario», special pentru adolescenți și tineri, deoarece se folosește de notorietatea personajului principal din jocul video Nintendo. Această pastilă poate avea un potențial letal, când este foarte concentrată”, a scris Țone. 

Vlad Zaha îl contrazice, însă, pe Țone, susținând că inscripționarea logo-ului „Super Mario” este doar o chestiune de brand. 

„Formele, cuvintele sau desenele de pe pastilele care conțin MDMA au rol de brand – la fel cum avem la încălțăminte Adidas, Nike, Puma, așa există la aceste pastile diferite mărci, folosite pentru ca persoanele care consumă să poată prezice oarecum efectele, sau pur și simplu să recunoască «brandul» care le place”, a explicat Vlad Zaha. 

„Sunt atractive pentru a le comercializa. Pentru că tinerilor li se pare cool să cumpere ce a mai apărut nou. Sunt unele care au cap de mort pe ele, de exemplu”, a detaliat, pentru HotNews.ro, și Ramona Dabija. 

Vlad Zaha spune că ideea conform căreia drogurile au simbolurile jocului „Super Mario” pentru a-i „ademeni” pe copii este „o minciună gogonată”. 

„Sunt o grămadă de dezinformări la diferite posturi de știri că simbolurile de pe imagini sunt făcute tocmai pentru preșcolari, școlari sau alte asemenea. Este fals, nu se întâmplă asta nici în străinătate, nici în România. Pentru MDMA, vârsta medie de începere a consumului este în jur de 20-21 de ani. Ca substanță ilegală este «destinată» în special pentru adolescența înaintată și adulții tineri, pentru petreceri, concerte, festivaluri, cluburi de noapte sau căutarea distracției în general”, a detaliat expertul. 

Care este efectul acestor droguri

Șefa ANA spune că acest drog crează dependență și „poate duce foarte ușor la supradoză”, pentru că după ce trece efectul pastilei „îți dorești să ai aceeași energie și iei din ce în ce mai multe”.

„Substanța în sine e foarte periculoasă, că e denumirea asta de Super Mario e mai puțin important. Trebuie să fim conștienți că este un drog”, a spus Ramona Dabija. 

Vlad Zaha spune că acest tip de pastile, care conțin substanța MDMA, îi face mai empatici pe consumatori, ceea ce îi face să simtă o conexiune puternică de înțelegere, apreciere și apropiere față de oamenii sau lucrurile din jur. 

„Este de asemenea și un stimulent, pentru că sporește energia, și are și proprietăți psihedelice minore. Efectele durează câteva ore, timp în care este foarte importantă hidratarea, evitarea oricăror alte substanțe, și gestionarea temperaturii corpului (poate duce la supraîncălzire)”, a explicat Zaha. 

Expertul atrage atenția că „pastilele sunt adesea contaminate cu alte substanțe, precum cafeina, amfetamina sau compuși sintetici, motiv pentru care zeci de state din întreaga lume recomandă consumatorilor să își testeze comprimatele, să consume doar un sfert sau o jumatate de pastilă, și să ceară ajutor dacă simt că ceva este în neregulă”. 

MDMA-ul este catalogat de Agenția Federală a Medicamentelor din SUA ca fiind un medicament cu potențial revoluționar în tratarea diferitelor condiții psihiatrice, precum stresul post-traumatic (PTSD), depresia, anxietatea și altele, a mai adăugat Vlad Zaha. 

Ce tipuri de droguri consumă de obicei tinerii în România și care sunt riscurile 

Tinerii din România consumă substanțe cum ar fi „legalele” care de fapt „nu sunt legale deloc”, a precizat șefa ANA. 

„Este un amestesc de substanțe psihoactive, făcut în laborator. Sunt droguri sintetice. Rămâne, în continuare, canabisul. Nu este un top, aleatoriu le spun. Mai sunt cocaina, ecstasy și ketamina și, bineînțeles, abuzul de medicamente. Medicamente, în special, de uz psihiatric, dar vorbim și de celelalte medicamente, în tot felul de combinații”, a declarat Ramona Dabija. 

„Tinerii din România consumă în principal cannabis și diferite variații de etnobotanice (droguri sintetice, care încearcă să imite drogurile clasice sau organice). Riscurile sunt multiple și mai ales multiplicate de către România, din cauza strategiilor falimentare pe care le abordează”, a spus Vlad Zaha. 

Riscurile la care se supun cei care consumă astfel de droguri sunt de ordin medical imediat, „din cauză că oamenilor le este foarte greu să își testeze substanțele pentru a cunoaște ce consumă, așa că are loc un «consum orb»”. 

Totodată, pot fi și efecte medicale pe termen lung, „prin abuzul pe parcursul a mai multor ani”, conform lui Vlad Zaha. 

„Pe lângă riscurile medicale, sunt și riscurile penale – peste 80% din toate capturile de orice fel de drog sunt pentru simpli consumatori – ceea ce creează daune imense pentru tinerii cărora li se întocmesc dosare penale ori care sunt condamnați”, a punctat expertul în domeniul politicilor publice pentru droguri.

Agenția Națională Antidrog: „Au apărut noi substanțe”

Ramona Dabija a spus că instituția pe care o conduce este în proces de a pune sub control cinci noi tipuri de substanțe psihoactive. 

„Au apărut noi substanțe și chiar acum suntem în procedura de a le pune sub control. Vom introduce în perioada următoare încă cinci noi substanțe, dintre care două ca urmare a identificării lor în capturile Poliției Române. Este vorba despre 2 CMC și 2 MCM. Sunt două substanțe noi, droguri făcute în laborator, «legale»”, a declarat, pentru HotNews.ro, Ramona Dabija. 

Substanțele 2 CMC și 2 MCM fac parte din familia „cristalelor”, așa cum este cunoscut acest tip de drog printre consumatori și dealeri. Ele sunt droguri sintetice, folosite de cele mai multe ori ca înlocuitor al metamfetaminei. 

Ramona Dabija a declarat că din ce în ce mai mulți consumatori nu se mai ascund și merg către specialiști pentru a fi ajutați. Întrebată dacă în ultima perioadă a crescut consumul de droguri în România, ea a spus că nu se poate pronunța asupra acestui lucru, pentru că ANA lucrează în acest moment la un studiu în acest sens, care nu este pentru moment finalizat și care va fi publicat la finalul acestui an.

Combaterea fenomenului drogurilor în România: „Este nevoie de o schimbare completă de paradigmă”

Vlad Zaha spune că agențiile de pe lângă Națiunile Unite și Organizația Mondială a Sănătății recomandă statelor să nu mai pedepsească penal consumatorii. 

„Este nevoie de o schimbare completă de paradigmă referitor la cum înțelegem controlul substanțelor ilegale. Toate cele 31 de agenții de pe lângă Națiunile Unite, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, recomandă tuturor țărilor lumii să nu mai pedepsească penal consumatorii – adică persoanele care au asupra lor câte o pastilă sau cantități minuscule din orice substanțe”, a declarat, pentru HotNews.ro, Vlad Zaha. 

El spune că aceste recomandări sunt deja implementare în peste 50 de jurisdicții și „au la bază raționamentul cum că nici prevenția, nici educația, nici tratamentul și nici consumul responsabil nu se poate face atunci când poliția, procurorii și judecătorii stau «după colț»”. 

„Rolul instituțiilor de forță trebuie să fie strict în interceptarea tonelor de droguri și a destructurării acelor rețele infracționale cu legături instituționale și politice, iar orice altceva în subiectul drogurilor trebuie tratat ca o problemă de educație și mai ales de sănătate publică, unde instituțiile de forță nu-și au locul”, a explicat expertul. 

După aceste schimbări, am putea discuta în România și despre alte soluții, este de părere Vlad Zaha. 

„În momentul în care facem această schimbare, putem discuta despre programe de prevenție reale și funcționale, despre tratamentul celor care ajung să aibă probleme din cauza drogurilor, despre protejarea sănătății celor care consumă droguri recreațional, și despre pedepsirea reală a marelui trafic de droguri, cu rețelele de corupție aferente”, a detaliat Vlad Zaha.