Paul de România, condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare, nu va fi adus în România – decizie a instanței in Malta / Ministrul Justiției: O hotărâre revoltătoare, premierul să reacționeze

Curtea de Appel din Malta a respins aducerea în România a fugarului Paul-Philippe, condamnat definitiv, în decembrie 2020, la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, califică drept „revoltătoare” decizia și spune că îi va propune premierului Marcel Ciolacu ca Guvernul să reacționeze la nivel diplomatic „la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE”.

În luna iulie, Paul al Romîniei (75 de ani) a fost eliberat din arest pe cauțiune, în Malta, până la pronunțarea definitivă a instanței pe decizia de extrădare în România.

Instanța de fond din Malta a decis în 25 iunie predarea fugarului Paul-Philippe al României, decizia nefiind însă definitivă. Acum, instanța de apel a respins predarea fugarului către România.

Autoritățile din Malta au comunicat luni autorităților române decizia de respingere a aducerii în țară. Instanța malteză a apreciat că în cazul executării mandatului european de erestare împotriva lui Paul-Philippe al României „există riscul real ca el să fie supus unei încălcări a art. 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE și art. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului”. Cu alte cuvinte, se invocă condițiile de detenție din România. Pe această bază, instanța malteză a refuzat executarea mandatului european de arestare.

Ministrul Justiției: „Decizia instanței malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE”

„O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia – cadru JAI în materie de predare și la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Brașov. Decizia instanței malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României.

Voi propune premierului României ca Guvernul să reacționeze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE. Și în acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanțiile solicitate privitoare la condițiile din penitenciare.

CJUE a stabilit că autoritatea de executare a MEA nu poate aplica un standard de protecție a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii și din Cartă. România, prin ANP, a oferit în peste 850 de cazuri numai în ultimul an, garanții că închisorile din România sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii”, a reacționat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, există o procedură în fața instanței constituționale din Malta pe care autoritățile din România o vor urmări în continuare.

Anul trecut, peste 800 de fugari au fost aduși în România iar anul acesta numărul este de peste 400, mai spune Gorghiu.

Fuga lui Paul de România

Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În prima instanță, el primise 3 ani cu suspendare.

După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii au mers la locuința lui Paul al României, din centrul Capitalei, pentru a-l duce la penitenciar, însă nu l-au găsit acasă. De atunci, el era dat în urmărire internațională și căutat de Poliția Română.

În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar. Ulterior, el a fost prins în Malta, plasat în arest, apoi eliberat sub control judiciar.

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul de România. Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.