Pentagonul: China, a doua putere militara din lume, isi modernizeaza armata in mars fortat, cu ajutorul tehnologiilor occidentale

Achizitii de tehnologii occidentale, cyberspionaj si dezvoltare de diferite tipuri de rachete pentru interzicerea accesului la zonele sale de coasta: cresterea puterii militare a Chinei continua in ritm sustinut, afirma Pentagonul, intr-un raport citat de AFP.

Bugetul militar al Chinei, al doilea din lume dupa cel al Statelor Unite, se ridica oficial la 106 miliarde de dolari in 2012, in crestere cu 11,2%, arata ministerul american al Apararii, in raportul anual pentru Congres dedicat puterii militare chineze.

Dar acest buget nu contine numeroase cheltuieli, in special cele pentru modernizarea armelor nucleare sau pentru achizitiile de armament din strainatate. Cheltuielile militare reale sunt estimate de Pentagon intre 120 si 180 miliarde de dolari.

„China continua un program de modernizare militara global, pe termen lung”, cu scopul de a-i permite sa castige conflicte locale sau „operatiuni de inalta intensitate, dar de scurta durata”, se arata in acest raport. Cazul Taiwanului si sustinerea americana pentru insula rebela raman in centrul strategiei chineze.

In acest scop, China obtine numeroase tehnologii occidentale denumite „cu dublu scop”, civil si militar. Pentru Pentagon, „obtinerea de avantaje din achizitii, legale sau ilegale, de tehnologii cu dublu scop sau legate de un scop militar” este un „obiectiv afisat de securitate nationala”.

Armata americana se teme astfel ca acest lucru „aduce o contributie substantiala capacitatilor militare” ale Chinei.

Pentagonul este ingrijorat de transferurile de tehnologie in industria aeronautica civila. Producatorul european Airbus dispune, spre exemplu, de o linie de productie in China.

„Suntem atenti la investitiile chinezesti destinate imbunatatirii industriei lor de aparare si capacitatii de productie de versiuni chinezesti a intregii serii de echipamente militare”, a declarat David Helvey, un inalt oficial al Pentagonului insarcinat cu afaceri asiatice.

China a recurs pe scara larga la spionaj industrial cu scopuri militare, care implica serviciile de informatii dar si institute de cercetare si societati private.

„Actorii chinezi sunt responsabilii cei mai activi si cei mai incapatanati din lume in domeniul spionajului economic”, spune acest raport, care evidentiaza si cyberspionajul chinez.

Internetul ar putea servi Beijingului si pentru „operatiuni ofensive”, a adaugat Helvey.

Armata chineza dezvolta de altfel asa numite capacitati de „anti-acces”, destinate respingerii oricarei amenintari a coastelor sale gratie unei panoplii de rachete. Care vizeaza, in realitate, forta navala si aeriana americana.

Armata chineza se modernizeaza in mars fortat si se pregateste sa lanseze in 2012 primul sau portavion, sa continue punerea la punct a avionului invizibil J-20 si a rachetelor balistice anti-nava denumite „ucigasele de portavioane„, DF-21D, cu o raza de actiune de peste 1.500 km.

China „dobandeste si amplaseaza din ce in ce mai multe rachete balistice cu raza medie de actiune cu scopul de a le prelungi raza la care pot efectua lovituri de precizie impotriva unor tinte terestre sau navale, printre care si portavioane, operand departe de coastele chineze”, arata raportul.

Pentru a evita ca intr-o zi situatia sa nu degenereze din cauza unei „neintelegeri”, Pentagonul pledeaza pentru un dialog cat mai strans posibil cu responsabilii militari chinezi.

La inceputul lunii mai, ministrul chinez al Apararii, Liang Guanglie, a fost primit la Pentagon, o premiera in ultimii noua ani.

Iata mai jos principalele capacitati militare ale Chinei, potrivit datelor departamentului american al Apararii:

Rachete balistice si de croaziera:

• Intre 50 si 75 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) cu o raza de actiune de peste 5.500 km si 5 pana la 20 de rachete balistice cu o portanta intermediara (3.000 – 5.500 km).
• Armata „achizitioneaza un numar important de rachete de croaziera foarte precise, de fabricatie locala”.
• China a amplasat intre 1.000 si 1.200 de rachete cu o raza de actiune sub 1.000 km in cadrul unitatilor de pe coasta vecina Taiwanului si intre 200 si 500 de rachete de croaziera sol-sol cu o raza de actiune de peste 1.500 km.
• Dispune de 75 – 100 rachete balistice cu o raza de actiune de pana la 3.000 km si pune la punct o noua racheta anti-nava cu raza lunga de actiune, destinata in principal atacurilor impotriva portavioanelor.

Marina:

• Marina dispune de doua submarine nucleare lansatoare de rachete (SNLE) de clasa Jin, cinci submarine nucleare de atac si 48 de submarine diesel. Primul sau portavion ar urma sa intre in serviciu in acest an si sa serveasca pentru misiuni de antrenament.
• China dispune de 79 de nave de lupta (26 de distrugatoare si 53 de fregate), de 51 de nave de transport amfibii si de 86 de nave de patrulare lansatoare de rachete. Inventarul sau de mine navale depaseste 50.000 de unitati.

Armata aerului:

• Armata aerului dispune de 1.570 avioane de vanatoare si 550 de bombardiere si avioane de atac. 490 dintre aceste aparate pot atinge Taiwanului fara a avea nevoie sa fie alimentate in zbor. China continua punerea la punct a primului sau avion de vanatoare invizibil, J-20.
• Beijingul dispune de 300 de avioane de transport si de peste o suta de aparate de recunoastere si de supraveghere aeriana. China are o puternica aparare antiaeriana, „una dintre cele mai importante din lume”, gratie in special achizitionarii a numeroase rachete anti-aeriene rusesti S-300.

Armata terestra:

• Inima armatei Chinei, armata terestra este formata din 1.250.000 de oameni, dintre care 400.000 amplasati in regiunea Taiwanului. Are, de asemenea, 7.000 de tancuri si 8.000 de piese de artilerie, precum si un nou elicopter de lupta produs in China, Z-10.