Plan secret al Comisiei Europene pentru iesirea reglementata a unor tari din UE

La Bruxelles se lucreaza in culise la un plan care sa inlesneasca membrilor care nu mai vor sa apartina Uniunii Europene sa o si poata parasi, in mod ordonat si reglementat, relateaza publicatia Deutsche Wirtschafts Nachrichten online, citand si surse Euractiv. Dupa actuala legislatie europeana, acest lucru nu ar fi momentan posibil. Nu poate fi realizat nici Grexit, adica „datul afara” al Greciei din UE si nici Brexit, iesirea la cerere a UK din Uniune. Se pare ca legislatia actuala prevede „casatoria”, insa nu si „divortul” de UE. Iar cum casatoria s-a facut cu daruri de nunta, adica cu multi bani de aderare, tot asa si divortul ar urma sa-i coste ceva (si nu putin), pe contribuabilii europeni.

Nu se stie daca Angela Merkel, cancelarul Germaniei si Wolfgang Schauble, ministrul federal de finante, sunt implicati in conceperea acestui plan. Insa am inclina sa spunem ca da, fiindca fara Merkel si Schauble nu prea se decide nimic, mai cu seama cand e vorba de Grecia si dezastrul ei financiar. O confirmare oficiala nu exista insa in acest sens.

Rectificarea si completarea legislatiei europene actuale pare a se impune in mod acut, date fiind noile conditii in care se afla unele state ale UE. Sigur ca o legislatie adoptata inseamna o usa deschisa intr-o directie, iar Grexit-ul poate crea precedent. Se pare insa ca dorinta cetatenilor europeni de a apartine UE este inca destul de puternica, pentru ca iesirea unui stat din zona Euro sau chiar din UE sa nu provoace valuri prea mari, sau sa declanseze un comportament mimetic si, pana la urma, pagubos.

Deutsche Wirtschafts Nachrichten.de relateaza ca Euractiv, pe baza unor surse bine informate de la Bruxelles -care doresc insa sa ramana anonime-, a ajuns la informatii referitoare la „pregatiri pentru un proces de desprindere ordonat”. Astfel, tarile care nu mai vor sau nu mai pot sa ramana membre in Uniune primesc un fel de „compensatie”, la despartire. State ca Grecia sau Marea Britanie ar urma sa primeasca sustinere financiara de la restul statelor din UE „cand se decid sa paraseasca familia in mod ordonat”.

Procedura ar urma sa fie cuplata cu atingerea unor anumite scopuri („benchmarks”), „in mod asemanator procesului de aderare”. Sursele citate ar fi declarat ca modalitatile de aplicare ar fi asemanatoare „celor de la aderare”. In cadrul procesului de aderare la UE, tarile candidate au primit vreme de ani de zile sume importante de bani, pentru a indeplini asa-numitele criterii de convergenta.

Ceea ce se anunta e o premiera la nivel de UE, caci pana acum contractele au fost concepute mai degraba „cu sens unic”: de intrare, dar nu si de iesire necalculata, care ar crea riscuri necontrolabile, pentru Uniune. Spre exemplu, in cazul in care Grecia ar fi iesit din Eurozona, ea ar fi putut ramane in UE. „S-ar fi creat din punct de vedere legislativ si financiar un context complet neclar – o situatie pe care acum Comisia Europeana vrea pe buna dreptate sa o elimine”.

„Astfel devine pentru prima data clar, faptul ca ideea eternei apartenente in Uniune poate fi abandonata la nivel de CE”. O confirmare oficiala a acestor discutii si informatii nu exista, mentioneaza sursele citate. Nu exista nici informatii, daca guvernele Germaniei si Frantei sunt implicate in planul de culise, sau ca ar avea cunostinta de el. Insa daca este asa, modificarea de viziune si planul prin care drumul UE ar urma sa fie cu dublu sens sunt semnale ale unor schimbari epocale in context european.

Exista si unele semne anterioare ca acest plan se prefigureaza ceva mai demult. Ministrul de finante al Germaniei, Wolfgang Schauble, ar fi oferit guvernului Syriza 50 de miliarde de euro, pentru ca Grecia sa iasa din Eurozona. El ar fi propus si iesirea temporara a Greciei din Eurogrup. A fost o propunere controversata si intens tratata in presa internationala de acum doua saptamani. Si Hotnews.ro a relatat, in 15 iulie, despre acest subiect.

Suma oferita de Schauble – care desi „este un adevarat european”, crede ca „iesirea Greciei din Eurozona este mai in sensul politicii Syriza”-, are doua surse de provenienta: 35 de miliarde din fondurile europene alocate Greciei pana in 2020 si 15 miliarde de euro din castigurile inregistrate de Banca Centrala Europeana pe baza tranzactiilor cu obligatiuni de stat grecesti. „Banii pe care Schauble intentiona sa-i dea Greciei pot fi vazuti ca precursorul unui asemenea gen de ajutor, similar cu finantarea pre-aderare”, scrie heardineurope.blogactiv.eu.

Propunerea lui Schauble n-a fost primita cu aplauze, nici chiar de cancelarul Merkel, desi in final avea probabil mai mult sens decat aspra politica de austeritate impusa grecilor, pentru o noua transa de bani de la FMI si UE. Impozite mai mari, pensii mai mici si privatizarea unei importante parti din avutul de stat grecesc sunt doar trei dintre conditiile impuse pentru o noua infuzie de bani.

Schauble s-a mai lovit si de alte impotriviri: a lui Tsipras, caci majoritatea grecilor ar tine inca la euro. A Bancii Centrale Europene (BCE) si a Fondului Monetar International (FMI), care ar fi trebuit sa treaca imprumuturile pentru Grecia „la pierderi”. Ramanand Grecia in Eurozona, datoriile catre acesti creditori pot fi acoperite din fonduri europene, prin mecanismul de salvare ESFM. Cele 240 de miliarde de la statele europene, dintre care 80 de miliarde din Germania, par insa de nerecuperat, iar FMI-ul refuza sa mai finanteze fara a avea garantiile unui program de austeritate considerat de unii analisti ca nerealist.