PNL intre desconspirarea securitatii si conspirarea legaturilor cu PSD (de Alexandru Lazescu)

De aproape un an, de cind ruptura din interiorul Aliantei D.A. a devenit o stare de fapt liberalii au incercat permanent sa-si construiasca o identitate separata in interiorul coalitiei de guvernare si sa adune puncte electorale in zona retoricii axate pe lustratie si pe devoalarea colaborarii cu fosta securitate.

Alternativa, aceea de a miza pe succesele guvernarii, inseamna intrarea pe un drum infundat. Pentru ca de regula insuccesele sint cele mai vizibile iar cum primul minstru e liberal pasivul guvernarii se aduna inevitabil mai mult in zona PNL.

In plus acest gen de subiecte ramin inca importante pentru ceea ce s-ar putea numi nucleul electoral dur al partidului si, foarte impostant, tot acolo parea sa se gaseasca punctul vulnerabil al lui Traian Basescu si al democratilor.

Ca formula tactica de implementare a strategiei s-a ales varianta cultivarii lui Marius Oprea si altor citorva tineri istorici, oameni credibili care cu determinare si tenacitate incearca de citiva ani de zile sa scoata la lumina astfel de informatii pina acum bine ascunse prin dosare.

Asa a aparut Institutul pentru cercetarea crimelor comunismului, asa au fost redactate texte de lege care sa asigure baza formala a demersului. Dincolo de suspiciunile din plecare privind intentiile reale ale conducerii liberale initiativa are merite incontestabile. S-a iesit dintr-un blocaj de ani si ani de zile.

CNSAS a inceput sa lucreze altfel decit pe vremea in care era condus de Gheorghe Onisoru, intre altele si datorita faptului ca a institutia a inceput sa beneficieze de transferul masiv al unor arhive de la SRI proces in care Traian Basescu a avut un rol determinant.

Numai ca desi subiectele cu pricina au intrat in dezbaterea publica si „monstrii din arhive” vor provoca de acum incolo multe surprize si scandaluri ramine de vazut in ce masura liberalii vor reusi sa obtina din asta si un cistig electoral semnificativ.

Din pacate pentru ei auspiciile nu sint neaparat din cele mai favorabile. Mai intii pentru ca in spatiul public temele respective au intrat intr-o zona difuza si confuza. Cu cit mai mare zgomotul in jurul subiectelor cu atit devine mai mic impactul unor posibile dezvaluiri.

Pe ansamblu pare mai probabil ca in perceptia publica sa asistam mai degraba la o erodare generala a clasei politice, erodare trecuta de altfel demult de cota de avarie, in care va fi antrenat si PNL. Lehamitea generala, sentimentul asteptarilor inselate si decuplarea de politic vor afecta in principal categoriile mai sofisticate care constituie in teorie baza electorala a liberalilor.

Oricum, in general multi dintre actorii prinsi in acest joc tind sa supraliciteze efectul dezvaluirii legaturilor vinovate cu fosta securitate in plan electoral. Pentru omul de pe strada acestea nu sint atit de incriminante ca pentru jurnalisti sau pentru unii lideri de opinie. Mai ales atunci cind acuzele sint percepute ca fiind parte a atacurilor adversarilor politici.

Asa s-a in timplat in trecuta campanie electorala cind acuzatiile lui Mugur Ciuvica impotriva lui Traian Basescu pe acest subiect au ramas fara ecou. Pe de alta parte sarabanda declaratiilor, incriminarilor si puzderia de speculatii aruncate pe piata face ca in acest moment sa fie greu de inteles cine pentru ce lupta si care sint mizele adevarate aflate in joc.

Asistam la un fel de maculare generalizata care impinge subiectul tot mai mult in zona derizoriului.

Tocmai de aceea au incercat liberalii saptamina trecuta sa faca tot posibilul pentru a se pozitiona o data in plus drept campioni ai luptei pentru desconspirarea fostei securitati depunind public la CNSAS, si nu oricum ci printr-o delegatie care cuprindea nume grele din conducerea partidului, o lista cu peste 150 de nume de demnitari PNL care urmeaza sa fie verificate din acest punct devedere.

Ca bonus ei spera sa obtina cu acest prilej si informatii incriminante despre Theodor Stolojan pentru a neutraliza astfel ofensiva acestuia impotriva grupului Tariceanu. Incercarea, cel putin din perspectiva proeminentei publice, nu a avut cine stie ce ecou.

Din contra, capul de afis l-a tinut saptamina trecuta un subiect delicat pentru PNL: finantarile electorale acordate PSD de catre firmele lui Dinu Patriciu, pe atunci seful filialei din Prahova a partidului.

In acest moment pare foarte probabil ca suspiciunile privind colaborarile subterane dintre PNL si PSD sa atirne semnificativ mai greu in ochii alegatorilor din nucleul liberal dur decit demersul de la CNSAS.

In conditiile in care destramarea formala a Aliantei D.A. e doar o chestiune de timp, cea de facto s-a produs deja, strategia politica adoptata de PNL pare destul de subreda.

Si asta desi aparent prin izolarea presedintelui si a PD pe scena politica, vizibila mai ales cu prilejul ultimelor dispute legate de serviciile secrete, echipa Tariceanu pare a fi la prima vedere intr-o situatie relativ confortabila. Numai ca pe termen lung singurul lucru care conteaza cu adevarat e dimensiunea sprijinului popular.

Or, principalele teme avansate de liberali, retragerea din Irak si batalia pentru lustratie si desconspirarea fostei securitati, nu au nici una un mare potential din acest punct de vedere. Prima stirneste mai ales in rindurile electoratului traditional al partidului fie ostilitate fie in cel mai bun caz zimbete ironice.

A doua tema este perceputa in principiu drept una serioasa insa pe de o parte harmalaia generalizata pe acest subiect creaza o mare confuzie in spatiul public iar pe de alta acuzele privind deturnarea demersului in zona jocului politic de culise ii erodeaza substanta morala.

Ceea ce face ca PNL sa intre in perioada urmatoare, in care se va consuma o batalie decisiva pentru viitorul sau politic, fara un proiect politic viabil, fara un lider charismatic si cu destule indoieli si temeri chiar in propriile rinduri.