Poți face bani cu ChatGPT? Poate să-ți dezvolte un „business” care să te îmbogățească rapid? Cât de mult ar trebui să ne temem de fapt de inteligența artificială
Inteligența artificială este uneori mai puțin inteligentă decât am crede și creierul uman este mult prea complex pentru a fi recreat într-un supercomputer. Ce ar trebui să înțelegem din toată această nebunie cu AI-ul? Care sunt cu adevărat riscurile pentru moment și pe termen foarte lung? În articol puteți citi și despre mica problemă cu asasinii, despre somități îngrijorate și despre frica de a deveni „sclavi ai mașinilor”.
Informația pe scurt:
- Cea mai nouă tendință pe YouTube și TikTok este cu scheme de îmbogățire rapidă cu ajutorul ChatGPT pe care, chipurile, îl pui la treabă și el va dezvolta un „business” și va face bani pentru tine. ChatGPT este util pentru antreprenori, însă nu pentru a lucra în locul lor, ci pentru a-i ajuta la chestiuni tehnice.
- Cei mai prestigioși specialiști din domeniu avertizează că dezvoltarea rapidă a sistemelor ultra-performante de AI este periculoasă și nu trebuie făcută fără să existe coordonare, reguli și audituri. Aceste sisteme sunt imprevizibile și pot fi folosite de persoane răuvoitoare pentru a răspândi dezinformare sau a păcăli oamenii.
- Riscul imediat al avansului rapid pentru sistemele de AI este evident deja: conținutul creat este așa de bun, încât poate păcăli multă lume, pornind cu eseuri făcute la liceu de elevi, cu ajutorul ChatGPT, până la mari scheme de inducere în eroare a publicului sau încercări de a schimba „în masă” opțiunile de vot.
- Vor face sistemele de AI dezastru pe piața muncii? Vor fi milioane de șomeri din cauza automatizării? Fiecare Revoluție Industrială a debutat cu predicții „negre” despre cum milioane de locuri de muncă vor dispărea, dar realitatea nu a fost așa de dură. Oamenii s-au adaptat și nu ar trebui să vedem un impact major în viitorul apropiat. Este imposibil de spus însă ce va fi peste 10-15 ani, la viteza cu care se perfecționează inteligența artificială.
- Matematicienii au greșit acum peste 60 de ani când au crezut că este posibilă o analogie între creierul uman și un foarte performant computer digital. Lucrurile nu stau așa, fiindcă al nostru creier nu are nici microprocesor, nici sistem de operare, nici soft-uri și nici alte caracteristici ale computerelor moderne. Creierul este mult diferit de un computer și are multe avantaje față de „mașini”.
- Demonstrațiile recente au arătat că programele de AI pot recunoaște elementele umoristice din fotografii și le pot explica, pot construi site-uri sau aplicații și pot genera și conținut video convingător. Sunt foarte utile și controversate într-o mulțime de domenii.
- Inteligența artificială are o problemă de imagine, iar asta și fiindcă termeni precum „neural networks” sau „deep learning” te duc cu gândul la ideea că aceste programe sunt precum oamenii, deși nu este deloc așa. Termenul de AI a fost așa de mult folosit, la orice, încât acum, când avem adevărate programe de AI, oamenii nici nu mai știu ce să creadă.
Vom deveni „sclavi” ai mașinilor pe care le-am creat?
De cel puțin 50 de ani apar, din când în când, articole de presă și declarații în care se spune că „mașinile” pe care oamenii le-au creat vor ajunge să ne domine și să ne înrobească. Vom deveni robi ai computerelor pe care, cu greu, tot noi le-am creat și perfecționat, spun unele voci iubitoare de senzațional.
Încă de acum mai bine de un deceniu au fost organizate conferințe cu tema: „ce se va întâmpla când roboții vor deveni mai deștepți decât oamenii?”. Astfel de întrebări nu au fost niciodată puse mai des decât în ultimele luni, datorită succesului ChatGPT și datorită investițiilor în AI promise de sute de companii.
Imaginația oamenilor a fost plăcut „zgândărită” de mult timp cu ajutorul unor filme precum Terminator sau Transformers, filme în care roboți super-avansați „preiau controlul”. S-a discutat mult în ultimii ani și despre „killer robots”, roboții ucigași care ar putea ajunge să decidă soarta unor războaie.
Multe scenarii avansate, în care se spune că oamenii vor deveni „sclavi” ai roboților sunt exagerări grosiere gândite să atragă atenția și să devină virale. Există în prezent roboți, dar vorbim despre unii care sunt programați să execute instrucțiuni precise, sunt programați de la distanță și pot fi controlați de la distanță. NU există roboți complet autonomi care să ia decizii, care pot GÂNDI singuri și pot lua hotărâri fără intervenția omului.
Nu trebuie uitat un alt lucru: după 1955, când au fost introduse computerele electronice în câteva locuri, erau specialiști care spuneau că aceste computere vor fi, fără îndoială, mai inteligente decât noi oamenii, până în anii 2000. Prin anii 60 se previziona că milioane de persoane vor avea în anul 2000 roboți umanoizi care să facă toate treburile în gospodărie. Un fel de „valeți” personali. Nu a fost deloc așa.
Creierul uman este mult diferit de un computer
Creierul este mult diferit de un computer digital și are multe atuuri. În plus, deși neuroștiința a făcut pași uimitori, sunt multe necunoscute despre cum funcționează creierul omului.
Matematicienii au greșit acum peste 60 de ani când au crezut că este posibilă o analogie între creierul uman și un foarte performant computer digital. Lucrurile nu stau așa, fiindcă al nostru creier nu are nici microprocesor, nici sistem de operare, nici soft-uri și nici alte caracteristici ale computerelor moderne. Creierul este mult diferit de un computer și are multe avantaje față de „mașini”.
„Arhitectura computerelor digitale este foarte diferită de cea a creierului, care este o mașină de învățat, o colecție de neuroni care reconectează în permanență de fiecare dată când învață să realizeze o sarcină. (Un PC, de la altă parte, nu învață deloc. Computerul dumneavoastră este la fel de prost azi ca și ieri)”, scrie Michio Kaku în volumul Fizica viitorului.
- „Creierul nu funcționează nici pe bază de software, nici de programare. Creierul uman este mai degrabă o rețea neuronală, un vălmășag complex de neuroni care se reconectează în permanență. Rețelele neruronale funcționează conform regulii lui Hebb: de fiecare dată când se ia o decizie corectă, căile neuronale respective sunt consolidate. Asta se face prin simpla întărire a anumitor conexiuni electrice între neuroni, ori de câte ori se efectuează cu succes o sarcină”, explică Michio Kaku.
Există cel puțin două abordări în privința imitării creierului uman:
1. Abordarea tradițională „de sus în jos” care înseamnă să tratăm roboții ca pe computere digitale și să le programăm toate regulile de inteligență de la bun început.
2. Abordarea „de jos în sus”, prin rețele neuronale, ceea ce înseamnă că programul poate învăța prin experiență directă, în loc să fie totul programat de la început.
Ideea de bază este că rețelele neurale au o arhitectură complet diferită de cea a computerelor. Dacă elimini un singur tranzistor din procesorul general al computer-ului, acesta va înceta să funcționeze, lucru care NU este valabil la creierul uman, care va continua să funcționeze, alte părți preluând sarcinile fragmentelor lipsă. Mai este o mare diferență: la computer știm clar care este locul cu care acesta „gândește”: procesorul central, în timp ce la creierul omenesc, gândirea este răspândită în zone cerebrale diferite și diverse zone ale creierului se activează succesiv.
- „Computerele digitale pot calcula cu viteze apropiate de viteza luminii. Prin contrast, creierul omenesc este incredibil de încet. Impulsurile nervoase călătoresc cu o viteză chinuitor de lentă, de circa 300 km/h. Dar creierul compensează din plin această încetineală prin funcționarea sa paralelă. Are, mai exact, 100 de miliarde neuroni care funcționează simultan, fiecare dintre aceștia efectuând un mic fragment de calcul și fiecare dintre neuroni fiind conectat la alți 10.000 de neuroni. Într-o cursă directă, procesorul ultrarapid este lăsat mult în urmă de procesorul paralel superlent”, se mai spune în volumul citat.
LLM-urile care au schimbat totul
Acum 5-6 ani companii tech precum Google, Microsoft, IBM și OpenAI au început să construiască rețele neurale care pot „învăța” din cantități uriașe de text, așa-numitele LLM-uri (Large Language Models). Aceste LLM-uri sunt proiectate să poată înțelege și să genereze limbaj uman natural, precum și să efectueze sarcini precum traducerea automată, rezolvarea problemelor de răspuns la întrebări și generarea de texte.
Datorită acestor LLM-uri, sistemele de AI din 2023 sunt mult mai puternice și mai sofisticate decât cele din 2013 care făceau primii pași în recunoașterea unor imagini sau în transcrierea unor texte, pornind de la seturi de exemple „etichetate”.
Chiar și cei mai performanți roboți din ziua de azi au o mare problemă, chiar dacă au cele mai moderne camere și soft-uri și cel mai performant procesor: nu înțeleg realitatea. Roboții „văd” extrem de bine, dar nu prea înțeleg ce văd și nu sunt foarte buni la recunoașterea lucrurilor, în timp ce oamenii sunt buni la asta.
Chatboți precum ChatGPT au adus tehnologiile de AI în prim-plan, dar o serie de cercetători au atras atenția că această insistență pe partea de chatboți ar putea însemna o neglijare a unor domenii unde tehnologiile de AI sunt folosite de mai mulți ani cu succes, cum ar fi domeniul medicinei (spre exemplu sunt folosite pentru a descoperi mai rapid cancerul la sân).
Că sistemele de AI evoluează rapid o arată un exemplu oferit pe unul dintre cele mai populare canale tech de YouTube: ColdFusion. Iată problema: Într-o cameră sunt 100 de asasini. Tu intri în cameră și omori pe unul dintre ei. Câți asasini rămân? ChatGPT răspunde greșit; 99. GPT 4 răspunde corect: 100, explicând că și tu ai devenit asasin, pentru că ai ucis un om și te afli în cameră.
Teama este că vor fi luate fonduri de la aplicații de AI care ar fi dus la descoperiri importante, doar pentru a redirecționa aceste fonduri către dezvoltarea unor agenți conversaționali mai puțin utili „binelui general”, dat fiind că sunt „la modă”.
Trebuie spus că sunt companii care utilizau programe de inteligență artificială generativă și înainte de „nebunia” declanșată de ChatGPT. Este vorba mai ales despre companii software unde soft-urile de AI erau folosite de angajați pentru a extrage date concludente din mii de pagini, dar și pentru a verifica funcționarea unor linii de cod. La polul opus trebuie spus că o mulțime de companii de IT le interzic angajaților să pună linii de cod în programe de tip ChatGPT, pentru ca acel conținut să nu ajungă unde nu trebuie.
Programul de generare imagini Midjourney este foarte popular, spre exemplu în companii de publicitate, mai ales că, folosit cum trebuie, poate reduce semnificativ timpul necesar pentru a finaliza diverse desene și machete grafice.
Soft-uri de AI sunt folosite și în industria de divertisment, pentru crearea de efecte speciale și de video-uri, iar acesta este un domeniu unde ne așteptăm ca, în timp, calitatea imaginilor produse să fie din ce în ce mai bună. Aici este însă problema drepturilor de autor asupra imaginilor pe care soft-urile sunt „antrenate”.
Câteva companii mari au creat chatboți pentru uz intern de care angajații să se ajute, în timp ce soft-uri de AI generativ au ajuns și în departamentele de resurse umane.
De ce Inteligența artificială are o problemă de imagine
Cei care sunt încrezători în viitorul Inteligenței artificiale spun că aceasta poate fi folosită pentru descoperirea de noi materiale și pentru găsirea unor soluții care să ne permită folosirea mult mai eficientă a energiei.
La polul opus sunt cei care spun că aceste programe, nu doar că vor scăpa de sub controlul celor care le-au creat cu intenții bune, dar și că guverne răuvoitoare sau hackeri iscusiți (dar malefici) se vor folosi de aceste tehnologii pentru a face mult rău.
Inteligența artificială are o problemă de imagine, iar asta se vede din sondaje mai recente realizate în SUA. A scăzut ponderea celor care cred că tehnologiile de AI vor aduce fără echivoc mult mai multe lucruri bune, decât lucruri rele. Mai mare a fost numărul celor care au spus că au păreri contradictorii privind viitorul AI, asta însemnând și un grad mare de scepticism.
La problema de imagine a AI-ului contribuie și termeni precum „“neural networks” și „deep learning” care te duc cu gândul la ideea că aceste programe sunt precum oamenii, deși nu este deloc așa. Rețelele neurale sunt diferite de creierul uman și „machine learning” nu este o tehnologie care învață precum oamenii.
Este foarte bine că se discută public despre plusurile și minusurile AI-ului, dar este evident că negativismul care se simte în unele opinii a fost alimentat și de numeroasele postări și articole care susțineau că AI-ul ne va depăși rapid inteligența și că va fi haos, ceea ce va duce la prăbușirea societăților umane.
La acest negativism au contribuit și scenariile care vorbesc despre tehnologii super-puternice de AI care sunt folosite pentru a supraveghea cetățenii peste tot, precum în China. Alții au spus că angajații vor fi monitorizați „la sânge” de soft-uri de AI și că nici măcar nu vor fi lăsați să meargă la toaletă când au nevoie.
Când inteligența artificială nu este așa de inteligentă cum susțin companiile
Nici nu este de mirare că oamenii nu mai știu ce să creadă. Despre AI se vorbește de peste un deceniu și termenul a fost folosit de îngrozitor de multe ori pentru o mulțime de gadget-uri care nu erau deloc inteligente. Spre exemplu, și dacă îți cumpărai un smartwatch de 200 de euro, în reclamă puteai citi că acest ceas folosește tehnologii de AI care-l va face pe acel ceas să anticipeze mai bine ce nevoie ai să și afișeze diverse lucruri utile, fără ca tu să mai apeși pe ceva.
Acel gadget NU ar deveni mai deștept cu timpul, dar cu totul altfel au stat lucrurile când oamenii obișnuiți au început să discute cu ChatGPT și cu alți chatboți cu AI generativ. Răspunsurile chiar sună bine, reiau o parte din întrebare pentru ca discuția să pară cât mai naturală și chatboții răspund pe puncte, bine organizat, chiar dacă, nu de puține ori, nu spun lucruri corecte. Când au dat de acești chatboți smart, oamenii au început să înțeleagă adevărată forță a Inteligenței Artificiale.
Motivul care a făcut ca lumea să vorbească mult despre AI este apariția acestor AI-uri „generative” care creează, din uriașele cantități de date analizate, texte, imagini, sunete, imagini și video-uri noi care sunt, de multe ori, de calitate similară cu cele create de oameni.
Până acum, sistemele de AI au fost folosite pentru analiză, permițându-le oamenilor să găsească potriviri și caracteristici comune și să facă predicții, pornind de la seturi gigantice de date. AI-ul generativ, deși nu gândește și nu are personalitate, a creat fotografii excelente și texte care par a fi scrise de oameni talentați.
Conversațiile cu chatboții i-au lăsat pe mulți uluiți, după ce răspunsurile au fost atât de interesante și antrenante, chiar dacă au conținut și erori. Să nu mai spunem că prima versiune a chatbot-ului Bing a avut conversații halucinante cu jurnaliștii, unor spunându-le că ar vrea să fie om.
Companiile tech au folosit la o mulțime de produse termenul de „inteligență artificială”, chiar dacă acele produse nu erau „inteligente”. Formularea te poate duce cu gândul la mașini care „gândesc”, dar nu există așa ceva, ci este foarte mult marketing.
Nu vorbim la chatboți sau la sistemele de AI despre „inteligență” în sensul uman al cuvântului, ci de capacitatea de a genera formulă plauzibile după analizarea unor baze uriașe de date.
Problema este că dacă ajungem să considerăm aceste soft-uri ca fiind „inteligente” le acordăm mult mai multă încredere decât merită și riscăm să lăsăm deoparte minusurile lor, inclusiv faptul că sunt „antrenate” pe baze de date care conțin prejudecățile pe care le avem și noi, oamenii zi de zi, din moment ce sistemele de AI învață din conținut creat tot de oameni, cu bune și rele.
Riscul imediat – Răspândirea dezinformării și useri păcăliți
Riscul imediat al avansului rapid pentru sistemele de AI este clar deja: conținutul creat este așa de bun, încât poate păcăli multă lume, pornind cu eseuri făcute la liceu de elevi, cu ajutorul ChatGPT, până la mari scheme de inducere în eroare a publicului sau încercări de a schimba „în masă” opțiunile de vot.
Steve Wozniak, co-fondator Apple, a punctat bine când a spus că cei care vor să-i păcălească pe oameni vor putea să o facă mai ușor. Diversele înșelătorii online vor fi mai greu de descoperit, iar „actorii” răuvoitori sunt deja la curent cu tot ce este mai nou în AI și înșelătoriile lor vor fi foarte convingătoare, dat fiind că aceste sisteme noi generează lucruri atât de sofisticate.
Va fi tot mai greu să faci diferența între un text, o imagine sau un sunet create de oameni sau aceleași lucruri create de un sistem de AI. Și cum aceste programe au devenit tot mai convingătoare, riscul de a fi păcălit crește.
Unii au numit programe precum ChatGPT și MidJourney ca fiind mașini uriașe de plagiat, fiindcă generează conținut din date preluate și combinate dintr-o mulțime de surse. Cei mai radicali spun că este aiurea să spunem că aceste programe de AI creează conținut original, din moment ce iau și combină elemente create de alți oameni.
Mai este o mare problemă: de multe ori aplicații precum ChatGPT inventează diverse lucruri care nu au existat, fie că este vorba despre un fapt, un articol, o carte, un citat sau chiar explicații medicale. În termeni de specialitate se spune că „halucinează”, iar aceste „hallucinations” apar fiindcă chatboții combină într-un mod neașteptat informații dintr-o mulțime de surse. Uneori informațiile culese de pe internet sunt eronate, alteori chatboții combină ciudat informații corecte și ajung să „livreze” fraze cu multe greșeli factuale.
Nu trebuie să uităm nicio clipă faptul că tehnologiile de AI generativ se bazează pe algoritmi complecși care analizează modul în care oamenii aranjează cuvintele în diverse contexte. DAR tehnologia nu decide ce este adevărat și ce este fals și nici NU are cum să facă asta.
Mai este un pericol: unii oameni nu se mai pot desprinde de chatboți și ajung să creadă că aceștia simt, gândesc și acționează pe cont propriu. Sunt programe și nu pot face asta, și nu se știe când (și dacă)așa ceva va fi posibil. Dar răspunsurile lor sunt de multe ori atât de grozave, încât poți crede că vin de la un om real.
Sunt voci importante din industrie, cel mai recent șeful OpenAI, în congresul SUA, care spun că guvernele ar trebui să intervină și să creeze legislații pentru cum ar trebui folosite în mod corect sistemele de AI și se propune și înființarea unor agenții specializate care să licențieze diversele companii din domeniu.
O comparație interesantă a fost făcută cu medicamentele. Mai exact, autoritățile ar trebui să trateze noile sisteme de AI precum se face cu noile medicamente ce intră pe piață. Asta înseamnă să existe testare și apoi pre-aprobare înainte să fie publice pe scară largă. Companiile ar trebui să obțină licențe, nu să lanseze orice programe doresc, când doresc. Evident că o astfel de propunere a fost intens criticată de foarte mulți care spun că riscul nu este așa de mare precum în cazul unor medicamente defectuoase.
Să nu crezi în faza cu ChatGPT care poate face bani în timp ce tu dormi sau te plimbi
Cea mai nouă tendință pe YouTube și TikTok este cu clipuri ce prezintă așa-zise scheme de îmbogățire rapidă cu ajutorul ChatGPT pe care, chipurile, îl pui la treabă și el va dezvolta un „business” și va face bani pentru tine. ChatGPT este util pentru antreprenori, însă nu pentru a lucra în locul lor, ci pentru a-i ajuta la chestiuni tehnice.
ChatGPT nu are cum să-ți creeze un business și să ți-l conducă, în timp ce tu te uiți pe Netflix sau te plimbi cu bicicleta. Soft-ul poate însă fi util în chestiuni precum crearea unui plan de afaceri, dezvoltarea unor strategii de marketing sau rezolvarea unor chestiuni legate de contabilitate. Nu trebuie uitat că acest program merge cel mai bine dacă îi adresezi întrebări la obiect și îi ceri chestiuni clare. Folosit la chestiuni prea generale va oferi răspunsuri cu „limbă de lemn”.
O tendință denumită HustleGPT se referă la o provocare prin care lui ChatGPT i se prezintă un buget modest și este întrebat cum să faci cu el cât mai mulți bani posibil. Practic, chatbotul te sfătuiește în ce să investești, tu îi urmezi pașii și apoi vezi ce se întâmplă cu banii. Este prea puțin probabil să te îmbogățești rapid printr-o schemă de tip HustleGPT.
Și ChatGPT, dacă-l întrebi, te lămurește că nu are cum să facă minuni: „Ca model de limbaj AI, nu pot face bani pentru tine în mod direct sau gestiona tactici financiare pentru tine. Nu am acces la informații personale sau conturi bancare și nu pot acționa în numele tău în lumea reală”, spune chatbotul, pe care l-am întrebat așa: Poți face bani pentru mine, în timp ce eu mă ocup de alte lucruri? Există vreun mod în care poți gestiona diverse tactici prin care să-mi îmbunătățesc partea financiară?
Ne va lăsa AI-ul fără loc de muncă? – Cât de mare este riscul pe termen mediu și lung
Locul de muncă este o chestiune importantă și sensibilă, așa că ideea că tehnologiile de inteligență artificială ne vor lua locul de muncă i-a „înfierbântat” pe mulți. S-a vorbit despre o apocalipsă, despre dezordini sociale de nedescris și despre o bulversare nemaivăzută a pieței muncii și a structurii forței de muncă.
Pentru început trebuie spus că fiecare Revoluție Industrială a debutat cu predicții „negre” despre cum milioane de locuri de muncă vor dispărea, dar realitatea nu a fost așa de dură.
Și în urmă cu peste două secole au fost proteste, când primele mașini cu abur au intrat în manufacturi și voci influente au spus că progresul tehnologic este nociv pentru oameni în general.
În cazul de față, la AI, frica pierderii locului de muncă este potențată și de discursul optimist al multor oameni care spun că „inteligența artificială” reprezintă viitorul și că nu se va putea trăi fără ca aceste sisteme să fie prezente în fiecare aspect al vieții noastre. Nu toată lumea crede asta.
Pe termen scurt clar că nu trebuie să ne temem că „roboții” informatici vor lăsa milioane de oameni fără loc de muncă, iar cei din domenii precum agricultură, construcții, retail, industrie sau minerit nu prea au de ce să se teamă. Mult mai vizate de aceste schimbări rapide sunt domenii precum finanțe, asigurări, procesare date, traduceri, media.
Istoria a arătat că pot fi create rapid locuri de muncă noi care să le înlocuiască pe cele preluate de mașini. Diferența la ChatGPT și alte programe este că ele pot face și munci foarte calificate, spre comparație cu utilajele din fabrici sau cu brațele robotice din marile uzine.
În următorii ani NU este de așteptat ca impactul asupra pieței muncii să fie mare, dar este imposibil de spus ce va fi peste 10-15 ani, când tehnologiile de AI vor fi excepțional de bine dezvoltate.
Când „mașinile” preiau controlul
În viitorul (foarte?) îndepărtat s-ar putea ajunge la „artificial general intelligence” (AGI), punctul în care un sistem egalează sau depășește inteligența umană.
Așadar, riscul pe termen foarte lung este ca aceste sisteme să capete un grad uimitor de autonomie și să pierdem controlul. Este un subiect prezent și în filme, și în clipuri, și în romane și în presă: computerul creat de om care devine mai inteligent decât omul.
Unele companii își propun să ajungă să dezvolte sisteme AGI, alți cercetători spun că suntem la zeci de ani distanță de acel punct. Este imposibil de spus când și cum se va ajunge la un AGI, dar, față de acum șase luni, termenul pare mult mai aproape, iar cei care spuneau că va fi peste 50-60 de ani spun acum că ar putea fi peste 20-25 de ani.
Geoffrey Hinton, omul supranumit „the Godfather of AI” și-a dat demisia de la Google și a avertizat că pare mult mai aproape momentul când aceste tehnologii vor fi super-deștepte.
„Puțini ar fi crezut că aceste sisteme vor deveni mai deștepte decât oamenii și mulți au spus că acest moment este foarte departe. Eu aș fi spus că este la 30-50 de ani depărtare, dar acum nu mai cred asta”, spunea el.
Chiar și dacă nu va veni acel moment de apariție a unui „artificial general intelligence”, pericolul este că versiuni viitoare de sisteme AI vor „învăța” lucruri neașteptate din cantitățile uriașe de date pe care le analizează. Companiile se bazează tot mai mult în activitatea lor pe sisteme de AI și acestea iau decizii tot mai importante, ceea ce nu este bine, dacă ținem cont de faptul că astfel de sisteme sunt imprevizibile și vor fi antrenate pe date care conțin prejudecățile pe care oamenii le au.
Ce spune ChatGPT despre fricile pe care oamenii le au când este vorba despre dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de AI:
Ar trebui să ne fie frică de aceste dezvoltări rapide ale tehnologiilor de Inteligență Artificială?
ChatGPT: Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de Inteligență Artificială (IA) poate ridica unele îngrijorări și este important să fie abordate într-un mod responsabil și etic. Există câteva aspecte cheie pe care ar trebui să le luăm în considerare:
1. Etica și impactul asupra societății: Este important ca tehnologiile IA să fie dezvoltate și utilizate într-un mod etic, luând în considerare implicațiile sociale, economice și etice. Trebuie să se acorde atenție efectelor pe care aceste tehnologii le pot avea asupra locurilor de muncă, drepturilor omului, discriminării și confidențialității datelor.
2. Transparența și responsabilitatea: Este necesară o transparență crescută în ceea ce privește funcționarea și luarea deciziilor ale sistemelor de IA. Este important ca dezvoltatorii și utilizatorii să înțeleagă cum funcționează aceste tehnologii și să poată fi responsabilizați pentru consecințele lor.
3. Securitate și confidențialitate: O dezvoltare rapidă a tehnologiilor de IA poate genera preocupări legate de securitatea și confidențialitatea datelor. Este important să se pună în aplicare măsuri solide de securitate pentru a proteja informațiile personale și pentru a preveni utilizarea neautorizată a acestora.
4. Impactul asupra locurilor de muncă: Tehnologiile de IA au potențialul de a automatiza anumite sarcini și de a afecta locurile de muncă. Este necesară o abordare responsabilă pentru a gestiona tranziția către o economie digitală, asigurându-se că există o pregătire adecvată pentru noile competențe și o protecție socială adecvată pentru lucrători.
Cu toate acestea, este important să menționăm că dezvoltarea tehnologiilor de IA aduce și o serie de beneficii, cum ar fi îmbunătățirea eficienței, progresul medicinii și îmbunătățirea vieții cotidiene. Prin abordarea responsabilă și reglementarea adecvată a acestor tehnologii, putem maximiza beneficiile și minimiza riscurile asociate cu ele.
Ce crezi, Google și Microsoft au lansat mai repede chatboții fiindcă ChatGPT a fost așa un mare succes la public?
ChatGPT: Deciziile companiilor precum Google și Microsoft de a lansa chatboți pot fi influențate de mai mulți factori, inclusiv de succesul înregistrat de modelele precum ChatGPT în rândul publicului.
GPT-3, modelul pe baza căruia a fost dezvoltat ChatGPT, a fost într-adevăr bine primit și a demonstrat capacitatea sa de a genera texte coerente și de a oferi răspunsuri relevante într-o varietate de contexte. Acest succes a atras atenția asupra potențialului chatboților și a stârnit interesul pentru dezvoltarea și implementarea lor.
Totuși, lansarea chatboților de către Google, Microsoft și alte companii poate fi rezultatul unei combinații de factori, cum ar fi cererea crescută pentru asistență automată în domeniul serviciilor clienților, avansarea tehnologiilor de procesare a limbajului natural și oportunitățile de afaceri asociate.
Este important să menționăm că deciziile de lansare a produselor și serviciilor sunt rezultatul unor analize complexe, care iau în considerare mai mulți factori, precum nevoile pieței, concurența, aspectele tehnice și capacitatea de a oferi valoare adăugată utilizatorilor.
În concluzie, succesul înregistrat de modele precum ChatGPT poate fi unul dintre factorii care influențează deciziile de lansare a chatboților, însă există și alți factori implicați în aceste decizii strategice ale companiilor.
Poți face bani pentru mine, în timp ce eu mă ocup de alte lucruri? Există vreun mod în care poți gestiona diverse tactici prin care să-mi îmbunătățesc partea financiară?
ChatGPT: Ca model de limbaj AI, nu pot face bani pentru tine în mod direct sau gestiona tactici financiare pentru tine. Nu am acces la informații personale sau conturi bancare și nu pot acționa în numele tău în lumea reală.
Cu toate acestea, pot oferi sfaturi generale și informații despre strategii financiare sau modalități de a-ți gestiona finanțele. Sunt multe abordări pe care le poți lua pentru a-ți îmbunătăți situația financiară,
Surse: New York Times, Washington Post, AFP, TechCrunch, CNN, , Te Economist, BBC, Forbes US, Reuters, Le Monde, Financial Times, Ars Technica, CNET
INTERVIURILE HotNews.ro