Povestea Laviniei, fetița care a ales să trăiască în plasament: „Nu vreau la familia biologică! Vreau acasă la asistenta maternală, să mă pregătesc pentru olimpiadă!”

Lavinia Stan (27 de ani) a făcut primii pași când era într-un centru de plasament din Câmpulung (Argeș). Era un copil mic, firav, cu părul ciuntit, o fetiță cu șanse mici de a fi aleasă pentru adopție sau în plasament. Însă destinul a avut alte planuri. La vârsta de doi ani, viața i s-a schimbat radical, atunci când o proaspătă asistentă maternală și soțul său au ales să o ia acasă, deși au fost sfătuiți contrariul.

Au decis să treacă dincolo de prejudecăți și aparențe și „să facă om mare din ea”. Așa a ajuns Lavinia să crească într-o familie numeroasă și caldă, alături de doi frați mai mari, o cumnată (care i-a fost prietenă, soră și uneori o a doua mamă) și doi nepoți pe care îi adoră.

Astăzi, Lavinia trăiește la Cluj, unde a făcut facultatea și unde își continuă studiile. Dintotdeauna i-a plăcut cartea: a urmat cursurile Facultății de Litere de la Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca), are deja un master în Relații Publice și este înscrisă la un al doilea master, de Publicitate. În același timp, se pregătește pentru doctorat în Litere, la Departamentul de Germanistică. Visează să devină profesor, să-și întemeieze o familie și să le insufle copiilor aceleași valori care au făcut din ea omul puternic de astăzi.

O fetiță firavă cu părul „ciumpăvit” sau doi gemeni blonzi cu ochi albaștri?

Pentru Lavinia, viața a început la vârsta de doi ani, când a fost luată din centrul de plasament din Câmpulung de asistenta maternală Maria, cea care avea să-i ofere un cămin cald și iubitor. Maria a fost una dintre primele femei din județ care absolviseră cursurile de asistent maternal, avea deja doi băieți și venise la centru cu inima plină de emoție și speranță: își dorise dintotdeauna o fetiță.

„Eu eram singura fată din sală. Mama a văzut doi gemeni blonzi cu ochii albaștri și pe mine stând într-un colț. Doar că eu nu arătam deloc bine, eram foarte firavă, neîngrijită. Mi-a povestit că eram «mică, vai de mama mea, cu părul ciumpăvit, ca o arătare». Doamna de acolo i-a spus mamei adoptive că nu-i recomandă să mă ia, pentru că riscau să aibă probleme cu marginalizarea din cauza tenului meu și a familiei mele naturale”, povestește Lavinia.

Citește continuarea articolului AICI.