Sari direct la conținut

Prima „victimă” din România după ce Trump a tăiat ajutorul extern: „Există un mesaj dur, transmis de un finanțator foarte puternic, care zguduie în acest moment sectorul societății civile”

HotNews.ro
Prima „victimă” din România după ce Trump a tăiat ajutorul extern: „Există un mesaj dur, transmis de un finanțator foarte puternic, care zguduie în acest moment sectorul societății civile”
Trafic de minori. FOTO: Artit Oubkaew / Alamy / Alamy / Profimedia

Decizia administrației Trump de a bloca activitatea USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) și a celorlalte programe de asistență externă cu bani americani, are deja efecte concrete în România. Programul național pentru prevenirea traficului de minori, în valoare de 10 milioane de dolari, finanțat de guvernul SUA, a fost blocat la sfârșitul lunii ianuarie, după cum a confirmat pentru HotNews Mihaela Năbar, director executiv al World Vision România, una dintre organizațiile implicate.

Realitatea arată că România este una dintre principalele țări – sursă pentru victimele traficului de ființe umane, atât pentru exploatarea sexuală, cât și pentru muncă. De exemplu, autoritățile au identificat în 2023 nu mai puțin de 210 victime copii, care erau exploatați prin muncă. 

În acest context, guvernele SUA și României au semnat anul trecut, pe 17 octombrie, un parteneriat strategic pentru prevenirea și combaterea traficului de minori. 

Proiectul care urma să se desfășoare pe o perioadă de cinci ani prevedea un întreg set de activități pe care organizațiile implicate trebuiau să le facă: educație parentală, identificarea din timp a semnelor de abuz și exploatare, implementarea unui sistem de monitorizare a grupurilor sociale cu risc ridicat, campanii de informare și așa mai departe. 

Implementarea programului a fost încredințată unor consorții de ONG-uri: unul condus de World Vision România, din care fac parte șase organizații neguvernamentale, și cel de-al doilea condus de „International Justice Mission”, format din trei organizații. 

În acest moment, nu se știe care va fi soarta acestui proiect, deosebit de important pentru România: pe 27 ianuarie, organizațiile partenere au primit o comunicare de la Departamentul de Stat al SUA în care au fost anunțate că programul este suspendat pentru 90 de zile, a explicat pentru HotNews, Mihaela Năbar.

Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România. Inquam Photos / George Călin
Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România. Inquam Photos / George Călin

„Comunicarea pe care am primit-o se cheamă chiar așa, „stop work order” (ordin de oprire a activității). După ce trec cele 90 de zile existe trei variante: programul se menține, se suspendă sau se modifică. Nu ni s-au dat alte detalii”, a mai spus reprezentanta World Vision România.

Dar nu doar lupta împotriva traficului de persoane este în pericol. Chiar dacă s-a vorbit foarte mult despre USAID, care, oficial, nu mai are programe de finanțare în România după ce țara noastră s-a alăturat UE, o stare de incertitudine există în tot ceea ce înseamnă asistență finanțată, direct sau indirect, cu bani americani.

„Mai există alte tipuri de programe cum ar fi cele pe care le avem cu UNHCR, inclusiv pentru refugiații ucraineni. Nu sunt încă blocate, dar sunt în pericol, nu știm ce se va întâmpla cu ele”, a mai spus reprezentanta World Vision.

Ce activități a finanțat în România organizația pe care Musk a numit-o „criminală”

Elon Musk a numit USAID „o organizație criminală” care „trebuie să moară”. Omul de afaceri american vorbește din poziția de șef al Departamentului pentru eficiență guvernamentală, acolo unde a fost numit chiar de Donald Trump. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a spus că „USAID s-a îndepărtat de mult timp de misiunea sa inițială de a promova în mod responsabil interesele americane în străinătate”.

Panoul al USAID în dreptul unui centru pentru tineret din Tubas, Cisiordania, februarie 2025. Foto: Jaafar Ashtiyeh / AFP / Profimedia

În ceea ce privește România, USAID a cheltuit în jur de 600 milioane de dolari în perioada 1990 și 2007. După ce România a aderat la UE, agenția americană s-a retras din țara noastră. 

Dar nu în totalitate. 

„Mai există proiecte transfrontaliere din care fac parte și organizații din România, dar nu sunt neapărat fonduri dedicate țării noastre”, explică pentru HotNews, Simona Constantinescu, director de dezvoltare la „Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile” (FDSC).

Simona Constantinescu are una dintre cele mai vaste experiențe din domeniul societății civile din România. 

Simona Constantinescu. Foto: Angelo Brezoianu / Agerpres

Experta spune că dincolo de efectele concrete ale blocării activității USAID „există un mesaj dur, transmis de un finanțator foarte puternic, care zguduie în acest moment sectorul societății civile”. 

HotNews a întrebat-o pe Simona Constantinescu ce a făcut USAID în România cu cei 600 de milioane de dolari, cheltuiți în 17 ani de activitate în țara noastră? 

Experta a explicat că la început, în anii ’90, primele finanțări au venit pentru ajutor umanitar. După aceea, proiectele americanilor s-au concentrat pe consolidarea instituțiilor. 

„Au sprijinit organizații neguvernamentale care să fie capabile să conlucreze și să monitorizeze ceea ce face statul, astfel încât să ajungă să fie capabil să furnizeze servicii publice”.

De asemenea, am mai aflat de la reprezentanta FDSC că USAID a acordat finanțări în domenii precum protecția copilului și sănătate. 

„România avea o situație particulară cu numărul mare și condițiile mizerabile în care trăiau copiii instituționalizați. Și apoi era problema copiilor infectați cu SIDA în spitale.

Un alt domeniu a fost sănătatea. De exemplu, România era campioană la numărul de cancere de col uterin”, mai explică Simona Constantinescu.

Sistemul de protecție socială s-a schimbat cu ajutorul acestor mecanisme aduse în România de USAID. Și în acest moment un sfert din organizațiile neguvernamentale din România furnizează servicii sociale, mai spune experta.

Până în 2007, nu au existat numai finanțări americane, ci și din partea UE, dar și a altor state și instituții internaționale.

„Americanii au venit însă cu un know-how și cu o viteză care nu sunt caracteristice Uniunii Europene, care este mai greoaie, mai birocratică. 

Foarte mulți oameni din instituții publice au fost formați în vizite de studiu, programe de învățare, cursuri. Și au reușit să influențeze o schimbare de paradigmă și în sectorul public”, a mai declarat Simona Constantinescu. 

Ce se va întâmpla de acum înainte

România nu va fi atât de mult afectată dacă americanii renunță sau își reduc considerabil ajutoarele externe. Spre deosebire de Republica Moldova, de exemplu. Pe de altă parte, oamenii din sectorul ONG cu care Hotnews a stat de vorbă spun că semnalul dat de un finanțator atât de mare nu are cum să treacă neobservat în acest domeniu.

În ceea ce privește USAID, un articol BBC explică că Donald Trump nu-l poate desființa pur și simplu. Agenția a fost înființată în 1961, după ce Congresul a dat o lege în acest sens, iar președintele John Fitzgerald Kennedy a adoptat un ordin executiv. Un eventual ordin al lui Trump va putea fi contestat în Congres, unde republicanii au o majoritate fragilă. 

În orice caz, primul pas spre sfârșitul agenției a fost făcut deja, după ce administrația Trump a anunțat marți că trimite în concediu administrativ toți angajații Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) la nivel global și recheamă în țară mii de membri ai personalului din străinătate.

INTERVIURILE HotNews.ro