Primii pantofi marca „Clujana” ies pe piata

Primii pantofi marca „Clujana” ar putea reaparea in magazine in zilele urmatoare. Deja fabrica din Cluj a reinceput lucrul in regim lohn, a anuntat noul director al intreprinderii, Gheorghe Feurdean. De asemenea, exista 15 prototipuri care trebuie scoase pe piata in saptamanile urmatoare.

Feurdean a spus ca la „Clujana” a fost montata prima linie tehnologica. Societatea are deja comenzi din partea patronilor de magazine de pantofi care ar asigura in acest moment functionarea intreprinderii in prima perioada. Noua intreprindere va avea, insa, de 30 de ori mai putini angajati decat fabrica de pe vremea comunismului.

Pielea va fi importata

Directorul fabricii a afirmat ca numarul maxim de angajati ai societatii va fi de circa 300 de persoane. „Clujana” nu va mai tabaci pieile in atelierul propriu, ci le va cumpara gata prelucrate de pe piata interna sau externa. Feurdean a mai spus ca a primit deja oferte pentru piei produse in Afganistan, India ori Italia.

Intreprinderea nu va mai avea propria ei tabacarie pentru ca ar trebui sa investeasca in construirea unei statii de epurare a apelor uzate care sa respecte normele europene. O astfel de lucrare ar costa circa 50 la suta din valoarea statiei de epurare pentru intreg orasul Cluj-Napoca.

Vechea statie de epurare, care oricum nu respecta normele europene de mediu, a fost vanduta de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, care incerca sa recupereze datoriile fabricii catre fostul „Bancorex”.

De altfel, cele mai multe dintre activele fostei „Clujana” au fost vandute de Fondul Proprietatii de Stat (FPS), de Agentia pentru Valorificarea Activelor Bancare ori de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Fosta conducere PSD a CJ a cerut apoi autoritatilor centrale sa transfere in patrimoniul judetului actiunile si bunurile „Clujana”.

PSD promitea redeschiderea fabricii in 2004

Fostul presedinte al Consiliului Judetean, Gratian Serban, estima ca productia la societatea clujeana ar putea fi reluata pana la finalul anului 2004, insa acest lucru presupunea o serie de investitii consistente de la bugetul judetului. Noua conducere PNL-UDMR a CJ a decis, insa, ca redeschiderea „Clujana” trebuie facuta prin vanzarea bunurilor de care intreprinderea nu mai are nevoie.

Primii bani au fost obtinuti prin vanzarea unei parti a imensului stoc de pantofi al fabricii, produs inainte de inchiderea intreprinderii. In prezent, potrivit spuselor directorului intreprinderii, in depozitele societatii mai exista circa 85.000 de pantofi de piele.

Unii dintre ei au fost produsi in anul 1987, iar altii dupa revolutie, pana in 1998, anul in care „Clujana” a intrat in inchidere operativa.

Pretul unei perechi variaza intre 100.000 si 150.000 de lei. Feurdean a adaugat ca zilnic, doar din vanzarea pantofilor, fabrica incaseaza intre 25 si 30 de milioane de lei. Pantofii se vand intr-un magazin amenajat chiar in incinta fabricii, pentru ca „Clujana” si-a pierdut reteaua traditionala de distribuitori.

De asemenea, societatea a obtinut fonduri importante din vanzarea unor scule si utilaje, indeosebi din fosta tabacarie, iar circa trei miliarde de lei este suma acordata de Consiliul Judetean, actionarul majoritar al fabricii, cu titlul de ajutor financiar.

Actualul presedinte al CJ, Marius Nicoara, a afirmat ca autoritatile judetene ar urma sa aprobe in sedinta Consiliului, care va avea loc la sfarsitul acestei luni, vanzarea unor alte bunuri. Asa ar fi, de pilda, cladirea vechii tabacarii minerale, sediul administrativ al tabacariei din perioada interbelica ori o serie de hale si de alte spatii de productie care au ramas nevandute.

Sumele ar urma sa fie investite in repornirea fabricii. Dupa ce „Clujana” va ajunge pe profit, ea ar urma sa fie privatizata, sustine Marius Nicoara.

Fabrica, revendicata de mostenitorii industriasului Renner

Aceasta poveste are, insa, si o parte mai putin clara. Mostenitorii familiei Renner, cea care a intemeiat in perioada interbelica fabrica de pantofi, ce a devenit apoi „Dermata” si in cele din urma „Clujana”, au pornit un proces in care solicita restituirea intreprinderii. In instanta de fond, mostenitorii familiei Renner au pierdut, insa procesul este pe rolul instantei de apel.

In perioada comunista, „Clujana” avea circa 9.000 de angajati si era una dintre cele mai mari fabrici de profil din Europa. Societatea lucra in regim lohn pentru firme din Occident, iar pantofii fabricati aici ajungeau din Canada pana in Australia. Societatea vindea sub marca proprie in tarile din lagarul socialist, iar in fostul URSS pantofii de la Cluj erau considerati un soi de marfa de lux.

Dupa caderea comunismului, „Clujana” a pierdut o serie de contracte cu partenerii occidentali, precum si o parte consistenta a pietelor din fostul lagar socialist. Sindicatele din fabrica nu au acceptat, insa, reducerea productiei, care ar fi dus la scaderea consistenta a numarului de angajati.

Dupa o serie de contracte proaste, cum ar fi, de pilda, importul unor piei cu raie, „Clujana” a intrat in colaps. Bancile romanesti au refuzat sa mai sustina activitatea intreprinderii, iar fabrica a inceput sa caute cu disperare salvarea prin privatizare. Nimeni nu s-a aratat, insa, interesat sa preia o data cu societatea si imensele sale datorii.

In cele din urma, fostul presedinte al FPS, Radu Sarbu, a propus reorganizarea intreprinderii prin concedierea celei mai mari parti a salariatilor. Sindicatele nu au acceptat si au cerut ca toti muncitorii sa fie disponibilizati si sa primeasca salarii compensatorii. Conducerea FPS a fost de acord cu aceasta solicitare, iar fabrica a fost inchisa operational in anul 1998.

Marca „Clujana” a fost conservata pentru o perioada de cinci ani. Sindicalistii sperau ca productia la fabrica de pantofi sa fie reluata curand.