Sari direct la conținut

Probleme cardiace, pietre la rinichi… Cât de repede se recuperează corpul uman după o ședere în spațiu?

HotNews.ro
Membrii Inspiration4, Foto: YouTube
Membrii Inspiration4, Foto: YouTube

Pierderea masei osoase, probleme cardiace, pietre la rinichi… Corpul uman este pus la încercare în spațiu, dar se recuperează aproape în întregime la trei luni după revenirea pe Pământ, concluzionează aproximativ douăzeci de studii efectuate pe turiști spațiali, publicate marți în revista Nature.

„Aceasta este cea mai profundă examinare pe care am efectuat-o vreodată pe un echipaj”, a explicat Christopher Mason de la Weill Cornell Medicine din New York, autorul principal al unuia dintre studii, în cadrul unei conferințe de presă, citează AFP.

Înțelegerea impactului zborurilor spațiale asupra sănătății este crucială nu numai pentru viitoarele misiuni lunare cu echipaj uman și nu numai, ci și pentru industria turismului spațial, care speră să îi trimită pe orbită pe toți cei care își pot permite acest lucru.

Cercetători din peste 100 de instituții din întreaga lume au trecut prin toate datele privind starea de sănătate a patru turiști spațiali de la Space X, care au petrecut trei zile pe orbită fără astronauți profesioniști la bord, în septembrie 2021.

Dimensiunea eșantionului este mică în comparație cu cele aproape 700 de persoane care au vizitat deja spațiul. Dar guvernele nu au fost întotdeauna dispuse să împărtășească datele din misiunile lor, a subliniat Afshin Beheshti de la NASA, unul dintre oamenii de știință care au condus cercetarea.

Cei patru americani din misiunea Inspiration4 nu au ezitat să se supună unei serii de teste. Rezultatele au fost difuzate pe scară largă și au fost comparate cu rezultatele testelor efectuate pe alți 64 de astronauți.

Modificări ale sângelui, inimii, pielii, proteinelor, rinichilor, genelor, celulelor: aproape toate aspectele corpului au fost examinate.

Pe Marte „în deplină siguranță”

Un zbor cu echipaj uman poate duce la o pierdere de masă osoasă, probleme cardiace, oculare și renale și așa mai departe. Dar aproximativ 95% din acești markeri de sănătate revin la nivelurile anterioare în termen de trei luni de la întoarcerea pe Pământ, iar oamenii se recuperează rapid, explică Christopher Mason.

Omul de știință speră că aceste descoperiri îi vor ajuta pe specialiști să identifice ce medicamente sau măsuri vor fi necesare pentru a proteja mai bine echipajele.

Misiunea Inspiration4, finanțată de căpitanul său miliardar Jared Isaacman, a dorit să demonstreze că spațiul este accesibil persoanelor care nu au petrecut ani de zile antrenându-se pentru această performanță.

Unul dintre studii a arătat că telomerii – capetele cromozomilor – celor patru membri ai echipajului s-au alungit dramatic pe orbită. Însă, în lunile care au urmat întoarcerii lor pe Pământ, aceștia au revenit la lungimea inițială.

Având în vedere că și telomerii se lungesc odată cu vârsta, găsirea unei modalități de a rezolva această problemă ar putea ajuta în lupta împotriva îmbătrânirii, a comentat Susan Bailey, de la Colorado State University, autoarea unuia dintre studii.

Având în vedere datele colectate până în prezent, „nu există niciun motiv pentru care să nu putem ajunge pe Marte și să ne întoarcem în siguranță”, a declarat Christopher Mason.

Dar „este probabil că nu vom face mai multe călătorii, având în vedere amploarea radiațiilor”, a adăugat el.

Femeile rezistă mai bine

Un studiu a arătat că șoarecii expuși la radiații echivalente cu 2,5 ani în spațiu au suferit leziuni renale permanente.

„Chiar dacă un astronaut poate merge pe Marte, ar putea avea nevoie de dializă la întoarcere”, a comentat autorul principal al unuia dintre studii, Keith Siew, de la London Tubular Centre, într-un comunicat de presă.

Un alt studiu sugerează că astronauții de sex feminin ar putea fi mai capabili să tolereze mai bine stresul zborului în spațiu. „Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul că femeile trebuie să dea naștere la copii, astfel că organismul lor este mai obișnuit cu schimbările majore”, comentează Christopher Mason.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro