Puterea serviciilor secrete provoacă temeri în Franța. „Utilizare din ce în ce mai mare a celor mai intruzive tehnici”

Serviciile de informaţii franceze folosesc din ce în ce mai mult tehnici „intruzive” pentru cetăţeni, tendinţă ce urmează să se accelereze şi în faţa căreia trebuie întărit controlul, estimează raportul unei comisii independente, informează vineri AFP, preluată de Agerpres.

Microfoane, spionaj informatic, telefoane ascultate. Spionii, în special din cadrul serviciilor interne şi externe (DGSI şi DGSE), au înmulţit formele de intruziune, potrivit raportului anual publicat joi seară de Comisia Naţională pentru Controlul Tehnicilor de Informaţii (CNCTR).

Conform raportului, 24.000 de persoane au fost monitorizate în Franţa în 2023, cu 29% mai mult decât în 2022, şi cu 9% mai mult decât în 2019, înaintea pandemiei de COVID.

Pentru prima dată, „prevenirea delicvenţei şi a crimei organizate devine motivul principal de supraveghere”. Lupta împotriva terorismului a înregistrat o uşoară creştere (7,5%).

Nevoia unei reglmentări mai stricte

Dincolo de cifre, „mai semnificativă (…) este utilizarea din ce în ce mai mare a celor mai intruzive tehnici”, notează raportul. „Plasarea de microfoane în locuri private, colectarea tuturor datelor computerizate ale persoanei, urmărirea telefoanelor şi a computerelor: se încearcă astfel să se compenseze contribuţia acum scăzută a interceptărilor telefonice”, conform sursei citate.

„Pare greu de rezistat la această formă de escaladare (…) Prin urmare, este necesar să o reglementăm în mod strict” este una din concluziile raportului.

Organism independent responsabil cu monitorizarea utilizării instrumentelor tehnice de către serviciile franceze, CNCTR militează de ani de zile atât pentru consolidarea cadrului legislativ al activităţii de spionaj, cât şi pentru creşterea capacităţii de control al serviciilor, înainte şi după utilizarea acestor tehnici de supraveghere.

Totuşi, spre deosebire de interceptările telefonice, centralizate sub autoritatea primului-ministru, „aceste tehnici deosebit de intruzive sunt implementate direct de către servicii. Produsul lor este păstrat şi utilizat în sistemele acestor servicii”, a scris Serge Lasvignes, preşedintele CNCTR.

Prin urmare, comisia se află într-o mare dificultate în a-şi exercita dreptul de supraveghere. „Riscul este, aşadar, acela al unei slăbiri progresive a controlului”, a adăugat înaltul oficial.

Raportul notează, de asemenea, dezvoltarea inteligenţei artificiale (IA), care afectează profund domeniul serviciilor de informaţii şi domeniul militar. IA este, astfel, simultan, „un instrument de care serviciile de informaţii nu se pot lipsi şi o provocare pentru autoritatea de reglementare, care deja se întreabă dacă supravegherea unei persoane va ajunge să fie decisă după criterii ale căror conţinut şi pondere nu vor fi cunoscute cu certitudine de nicio fiinţă umană”, punctează raportul CNCTR.