Puterea si opozitia despre sistemul de pensii

1. Cum apreciati situatia actuala a sistemului de pensii?
Pentru dl Paul Pacuraru este evident ca sistemul de pensii este deficitar „Atat de mult incat el reprezinta cea mai grea problema sociala a Romaniei. Insolvabila pe moment, indiferent cine guverneaza. Nivelul pensiei este atat de scazut, incat nu asigura nici macar un trai la limita decentei majoritatii beneficiarilor.”
„Pensionarii din Romania sunt cei mai saraci din Europa. Prima problema a sistemului este ca sta pe un singur pilon, celelalte nefiind functionabile.

Al doilea deficit important este ca intre anii ’90 si 2006 a functionat atipic, bugetul de asigurari sociale acoperind nu numai pensiile, ci si prestatii pe termen scurt cum ar fi: maternitatea, concediile medicale, concediile de crestere si ingrijire a copilului, ajutorul de deces.

In acest context, incepand cu anul 2005, pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii s-au impus masuri urgente, cu dublu scop: pe de o parte eficientizarea cheltuielilor bugetului de asigurari sociale, iar pe de alta imbunatatirea nivelului de trai al pensionarilor.
Astfel, incepand cu ianuarie 2005 s-a trecut la finantarea de la bugetul de stat a costurilor aferente pensiilor din agricultura, iar din 2006 s-au finantat din alte surse celelalte prestatii pe termen scurt.

Degrevarile realizate au permis revalorizarea pensiilor la inceputul anului bugetar, prin acoperirea integrala a inflatiei (din 2005) si recalcularea tutu¬ror pensiilor, conform Legii nr. 19/2000 in baza OUG 4/2005″, precizeaza D-sa.

2. Care este, dupa parerea dumneavoastra cea mai defavorizata categorie de pensionari (urban/rural, bugetari/privat) si cum s-ar putea realiza diminuarea discrepantelor dintre aceste categorii?
„Cei mai defavorizati pensionari sunt, potrivit senatorului PNL, cei din mediul rural, care au lucrat in agricultura, a caror pensie medie la nivel national se ridica la 144 RON (aproximativ 40 de euro). Nu credem ca exista o discrepanta in sistemul de pensii, ci ca a existat o discrepanta la recalcularea pensiilor de pana la 01.04.2001 in concordanta cu prevederile Legii nr.

19/2000, cand existau pensii calculate in moduri diferite (pe vechiul sistem conform Legii nr. 3/1997 si pe noul sistem Legea nr. 19/2000), aceasta a fost eliminata in proportie de 80-90% si speram ca va fi eliminata definitiv la finele anului 2008, o data cu incheierea acestui proces de evaluare si recalculare a pensiilor).”

3. Aplicarea legislatiei europene ridica mari probleme batranilor din mediul rural. Cum poate interveni statul roman in aceasta situatie?
„Programe punctuale de ajutorare a batranilor din mediul rural sunt greu de aplicat. Au fost facute eforturi pentru dublarea pensiilor agricole precum si de acordare a unei rente anuale pentru proprietarii de pamant a caror varsta nu permite cultivarea terenului”, e de parere dl Pacuraru.

4. Cresterea sperantei de viata si sporul natural negativ al populatiei (natalitatea sub nivelul mortalitatii) pe de o parte, intrarea mai tarzie in viata activa a tinerilor (datorita studiilor mai lungi) si fluxurile migratorii sortante fac ca numarul cotizantilor sa scada. Ce solutii propuneti pentru aceasta problema?
„Evident, prima si cea mai importanta solutie este cresterea numarului de locuri de munca si in consecinta cresterea cotizatiilor”, afirma dl Paul Pacuraru. „Eliminarea muncii la negru este o alta directie pe care trebuie actionat. Extrem de important ar fi daca pentru toti cei care muncesc in tarile UE s-ar gasi o solutie pentru primirea in sistem a contributiilor de asigurari sociale.

Sistemul de pensii a fost motivat prin «solidaritatea sociala» dintre generatii: populatia activa se solidarizeaza cu generatia de pensionari carora le plateste pensiile, pentru ca pensiile actualilor angajati sa fie platite de generatia urmatoare. Numai ca demografia a batut politica. Rata fertilitatii a scazut vertiginos, speranta de viata a crescut.

Drept rezultat, in Romania, de exemplu, doi angajati trebuie sa finanteze trei pensionari, ceea ce e departe de raportul optim calculat de inginerii sociali occidentali – 2,6 angajati la un pensionar.”
Dl Pacuraru identifica doua solutii „pentru evitarea falimentului”: „Reinstaurarea rolului traditional al familiei, menit a incuraja natalitatea si cresterea copiilor care sa-si sustina parintii la batrinete. Privatizarea sistemului monopolist de stat”. Dar, adauga D-sa „aceste solutii nu sunt usor de aplicat, dimpotriva.

Spre deosebire de alte state est-europene, Romania (ultima reformista din Europa, daca exceptam Albania) n-a inceput inca reforma sistemului de pensii. In prezent, functioneaza doar sistemul de stat, pilonul III, de asigurari private facultative, urmand a intra in vigoare de anul viitor. Pilonul II, de pensii private obligatorii, va fi implementat, foarte probabil, abia in 2008.”

5. Sistem prin repartitie sau capitalizare? Un sistem mixt? Cotizatii definite sau prestatii definite? Care ar fi cel mai bun sistem pentru Romania in opinia dumneavoastra?
„Nu exista o reteta universala a sistemelor sau a reformelor de pensii care sa aiba succes in orice tara”, afirma dl Pacuraru. „Sistemul depinde de optiunea politica a fiecarui stat.

Reformele care au avut loc pana in prezent demonstreaza faptul ca succesul este legat de reforme economice mai ample, bazate pe reducerea somajului, paralel cu adoptarea unor politici menite sa schimbe atitudinea statului, a managementului companiilor, a sindicatelor si a indivizilor fata de rolul tinerilor, al femeilor si al celor trecuti de prima tinerete in societate si in economie.

Functionarea eficienta a pietei muncii este esentiala pentru viabilitatea sistemelor de protectie sociala, contribuind la coeziunea sociala – obiectiv esential al politicii sociale a societatilor cu adevarat democratice.”
Dl Paul Pacuraru reaminteste ca „Banca Mondiala sustine un model de reforma bazat pe trei piloni, in care este combinata raspunderea celor trei parti mentionate.

Pilonul I consta in pensia oferita de Guvern si are menirea de a acoperi un nivel minim al veniturilor, independent de nivelul contributiei pe perioada activa; Pilonul II presupune administrarea privata a unei parti din contributia platita pentru pensie de catre angajator si angajat (in unele tari aceasta este chiar in sistem de pensii ocupationale); Pilonul III reprezinta o pensie suplimentara

optionala creata din contributia angajatului si al carei scop este cresterea veniturilor la pensie. Pilonii II si III presupun administrarea pensiilor in sistem privat.”

6. Care este parerea dumneavoastra despre sistemul de pensii privat?
„Unele tari au elaborat legislatia si au trecut la implementarea unui sistem diferit de cel preconizat de Banca Mondiala, spre exemplu: Chile, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria etc. Altele considera necesitatea reformarii sistemului de pensii, folosind modelul propus sau apeland la alte modele, precum Coreea, Thailanda, Noua Zeelanda, Turcia, Slovacia, Romania.”
Din experientele tarilor care au trecut deja la acest sistem pot fi desprinse cateva lectii, puncteaza dl Pacuraru:
„- nivelul pensiilor de stat poate fi pastrat la un nivel minim;
– este necesar un cadru legislativ initial, desi, de cele mai multe ori, acesta se modifica ulterior;
– reformele pot fi facute gradual, asa incat socul nevoii de finantare sa fie redus la minimum, gasindu-se metode alternative de finantare.
Trecerea de la sistemul «defined benefit» (DB) – prin care se promit sume bine definite, clare pentru a fi platite in perioada de pensionare – la «defined contribution» (DC) – prin care se stabileste nivelul contributiei, dar nu sunt garantate sumele ce vor fi platite; modelul olandez actual reprezinta un exemplu de success pentru aplicarea DB, iar modelul polonez, de implementare a DC;
Crearea unor conditii incurajatoare pentru sti¬mularea economisirii prin legislatia fiscala (pentru cea obligatorie si cea optionala);
Necesitatea unei legislatii care sa asigure transparenta, supravegherea, controlul, siguranta, eficienta: reglementari clare pentru protectia consumatorului, responsabilitati pentru administratorii de fonduri, vanzatori, abordare coerenta si consistenta atat la nivel de produs, cat si la nivelul canalelor de distributie;
Protectia financiara a clientului prin accesul larg la sistemul nou de pensii si un raport de inlocuire adecvat.”
Potrivit dlui Pacuraru, sistemele care au un deosebit succes exista in „Olanda si in Tarile Scandinave, care au avut ca element de baza comun in strategia lor o varietate de politici bazate pe reducerea la maximum a somajului, o echilibrare a distributiei veniturilor si o performanta economica substantiala, alaturi de cresterea salariilor minime.

Consecintele unui sistem de pensii echilibrat se vor regasi la nivel macro si microeconomic. Iata numai cateva dintre ele:
– eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale;
– economiile populatiei ajuta la cresterea pietelor de capital – activele mobilizate cresc si sprijina dezvoltarea unor proiecte mari si pe termen lung la nivel macroeconomic;
– reforma pensiilor ajuta la o reforma a pietei muncii;
– tratamentul fiscal adecvat va permite sustenabilitate, va crea un echilibru al soldului pe termen scurt, viabilitate fiscala pe termen lung si stimulente platite contribuabililor.”

7. Cine si in ce fel va gestiona fondurile de pensii private? Pe ce piete vor fi investiti acesti bani (nationale/internationale)?
„Fondurile de pensii private vor fi gestionate de societati de administrare care vor functiona conform atributiunilor Legii nr. 411/2004 si ale Legii nr. 204/2006.
Acesti bani pot fi investiti atat pe piata interna cat si pe cea internationala”, spune invitatul nostru.

8. Credeti necesara crearea de catre statul roman a unui fond de garantie cu care sa intervina in cazul falimentului sau al imposibilitatii de plata a unor fonduri de pensii?
„Da, deoarece ar da mai multa incredere viitorilor participanti la aceste fonduri.”

9. Obsesia marilor fonduri de pensii a fost intotdeauna profitul pe termen scurt, creand astfel o enorma presiune asupra intreprinderilor cotate pe pietele bursiere internationale. Acestea recurg deseori la restructurari, delocalizari si inchideri ale unor unitati de productie pentru a genera cresterea asteptata de fondurile de pensii. Cum vi se pare aceasta evolutie?
Pentru acest raspuns dl Pacuraru citeaza spusele unui reprezentant al Bancii Centrale Europene (BCE): „Rolul fondurilor de pensii pe pietele financiare mondiale va deveni din ce in ce mai important in urmatorii ani, datorita sporirii activelor fondurilor de pensii si a cresterii sperantei de viata, a declarat Gonzales-Paramo, oficial al BCE, potrivit publicatiei „Investment&Pensions Europe».”
„Se poate estima ca, in viitor, fondurile de pensii vor deveni actionari importanti in multe companii de top ale lumii, iar acest fapt va avea repercusiuni asupra structurilor corporative, a optiunilor de investitie, a politicilor de acordare a dividendelor si, in general, asupra guvernantei corporative si asupra felului in care sunt conduse companiile”, a mai spus Gonzales-Paramo, citat de NewsIn.
„In opinia oficialului Bancii Centrale Europene, politicile de investitie ale administratorilor de fonduri de pensii vor tine din ce in ce mai mult seama de optiunile individuale ale celor care contribuie la fondurile de pensii, in ceea ce priveste profilul de risc al acestora.”
„De exemplu, ne putem astepta ca, pe masura ce un numar din ce in ce mai mare de oameni se apropie de varsta pensionarii, portofoliile de investitii ale fondurilor de pensii cu contributii fixe sa se concentreze asupra activelor cu grad scazut de risc”, a explicat Gonzales-Paramo.
„Inovatiile financiare ale administratorilor de fonduri de pensii ar putea transfera riscurile investitionale legate de rata dobanzii si de cea a inflatiei catre alti jucatori din piata, insa problemele legate de riscul de longevitate sunt mai complexe”, a adaugat oficialul BCE.
„Riscul de longevitate este mult mai greu de atenuat, pentru ca nu dispune de o contrabalansare naturala.

S-ar putea argumenta ca furnizorii de servicii de sanatate, ca si companiile farmaceutice specializate in produse destinate oamenilor in varsta, ar putea constitui factori naturali de atenuare a riscului de longevitate, intrucat aceste companii inregistreaza beneficii economice de pe urma faptului ca oamenii traiesc mai mult.

Insa aceasta industrie pare prea mica pentru a putea face fata acestei provocari”, a mai spus Jose Manuel Gonzales-Paramo.
„Strategiile de dezvoltare a pietelor financiare trebuie sa tina seama de necesitatea de a atenua si de a transfera, atat riscurile asociate inflatiei si ratei dobanzii, cat si riscul de longevitate” a conchis reprezentantul Bancii Centrale Europene”, punct de vedere la care dl Pacuraru subscrie.

10. Sistemul de pensii prin capitalizare este generator de economii (bani blocati) ori Romania are nevoie de un nivel ridicat de consum (bani cheltuiti) pentru a sustine cresterea economica atat de necesara in aceasta perioada
„Pensiile private sunt dorite, dar putin cunoscute”, spune senatorul liberal.

„Inceperea reformei in sistemul romanesc de pensii a pus in alerta mediul de afaceri: companiile de asigurari isi manifesta interesul de a administra viitoarele fonduri de pensii, dar sunt nemultumite de formula actuala a legii, in timp ce angajatorii se confrunta deocamdata cu neclaritati fiscale si cu necesitatea unei politici de resurse umane.”

11. Ca si in celelalte state ale Uniunii Europene speranta de viata a femeilor este mai mare decat cea a barbatilor, iar varsta iesirii la pensie este diferita. In opinia dvs. cum se poate compensa aceasta discrepanta in sistemul de pensii?
„Alte state au adoptat o varsta de pensionare la femei egala cu cea a barbatilor, chiar daca statisticile arata ca femeile au o durata de viata mai mare decat barbatii. Consensul in favoarea unei varste comune de pensionare exista deja in Canada, Marea Britanie, Germania, Japonia, SUA si in multe alte tari”, isi contextualizeaza raspunsul dl Pacuraru.
„De regula, majorarea varstelor de pensionare s-a realizat gradual. Pe de o parte, aceasta abordare acorda populatiei ocupate timpul necesar adaptarii la o transformare profunda, iar pe de alta parte permite pietei muncii sa se ajusteze, intrucat o crestere mai rapida ar putea determina majorarea somajului.”
„Dupa decenii de investitii masive in sistemele sanitare, populatia activa este mai pregatita sa ramana pe piata muncii pana la o varsta mai inaintata. In plus, formele flexibile de contracte de munca stimuleaza aceasta evolutie. Ca atare, ocuparea fortei de munca este una dintre cheile finantarii viitoare a protectiei sociale in toate societatile. (subl. P.P.)
Insa trebuie luate in considerare si cauzele care genereaza mai multe decese in randul barbatilor, cum ar fi: diferenta de conditii de munca intre sexe, stiut fiind faptul ca barbatii lucreaza in conditii de munca in care efortul fizic este mai mare, numarul de persoane consumatoare de alcool si tutun este mai mare la barbati in raport cu femeile si alti factori determinanti.

Daca ne gandim la venituri si la raportul dintre plata prestatiei cu munca depusa, exista o diferenta de venituri intre barbati si femei si de aici rezulta un cuantum al pensiei la femei mai mic decat la barbati.”
„Totusi, puterea de munca a unui barbat, fiziologic vorbind, nu se compara cu a unei femei. Aici intervine compensarea prin iesirea mai devreme a femeilor la pensie decat barbatii”, e de parere senatorul liberal.

12. Pentru munca la negru sunt recrutati din ce in ce mai multi „tineri pensionari”. Deoarece acestora nu trebuie sa li se plateasca asigurarile sociale. Asistam astfel la un paradox: varstnicii isi rotunjesc veniturile acceptand salarii de mizerie, iar tinerii someaza sau pleaca din tara, decat sa munceasca pentru venituri atat de mici. Cum se poate sparge acest cerc vicios?
„Prin crearea de noi locuri de munca, o economie viabila si salarii pe masura muncii prestate, astfel incat tinerii sa nu mai plece din tara.” Dl Pacuraru propune totodata o solutie europeana: „Cu toate ca amploarea dificultatilor difera substantial de la o tara la alta, conturam cateva componente cruciale ale politicii impotriva saraciei si excluziunii sociale in intreaga UE, si anume:
– dezvoltarea unei piete a muncii inclusive si promovarea ocuparii ca un drept si o oportunitate pentru toti cetatenii europeni;
– garantarea unor venituri adecvate; atacarea dezavantajelor unor indivizi in sistemul educational; mentinerea solidaritatii familiale si protectiei drepturilor copiilor;
– asigurarea unor conditii de trai decente;
– garantarea accesului egal la servicii sociale de calitate;
– investitii in servicii sociale;
– regenerarea regiunilor in declin din punct de vedere economic si social.
De asemenea, un sistem coercitiv care sa descurajeze «munca la negru», iar functionarii ce vor aplica «legea» sa aiba salarii stimulative, ce nu dau nastere la coruptie.

De asemenea, acestia sa fie aproximativ intr-un numar proportional cu numarul de persoane juridice la care trebuie efectuat controlul/supravegherea, spre exemplu: trei functionari la 5.000 de persoane juridice.”

13. In Romania, pensionarii sunt considerati o povara, de unde si psihologia de exclusi social a celor mai multi dintre ei, in timp ce in Occident ei sunt subiectul unor politici sociale in care isi pot pune in valoare capitalul de timp liber. Ce s-ar putea face in tara noastra in aceasta privinta?
„Sistemele de pensii faciliteaza parasirea de catre varstnici a pietei muncii”, spune dl Pacuraru. „Prin urmare, se evita pastrarea in activitate a lucratorilor a caror productivitate se reduce din cauza varstei. Pentru aceste persoane trebuie create activitati recreative si culturale care sa inlocuiasca treptat nevoia psihologica de timp util (timp alocat muncii) macar in proportie de 50%.
Mai nou exista pe piata «locuri de munca» in care se presteaza la domiciliu si care nu necesita eforturi fizice mari (ex: confectionare de pungi, felicitari) prin care cei in varsta isi pot imbunatati si veniturile.”

14. Care este nivelul la care ar trebui sa se situeze pensia minima la orizontul anului 2010? (suma si procentaj din salariul minim pe economie).

15. Ce masuri veti propune in programul partidului dvs. pentru perioada 2008-2012?
Dl Paul Pacuraru ne-a dat un singur raspuns la aceste doua intrebari. Potrivit D-sale, pensia minima ar trebui sa ajunga „cel putin la nivelul salariului minim sau 90% din acesta avand in vedere ca, la ora actuala, pensia medie pe tara se situeaza la valoarea de 106 euro (aproximativ 375 RON) conform datelor statistice ale CNPAS, iar salariul minim este de 330 RON.

Prin urmare, daca pensia medie este 375 RON, cat reprezinta pensia minima la momentul actual?”, se intreaba dl Pacuraru.
Totodata D-sa e de parere ca „pe viitor ar trebui introdusa o pensie minima in legislatia de pensii de stat, avand in vedere ca acest concept are un precedent in pensia minima a pensionarilor din asigurari sociale ale agricultorilor (H.G.R. nr.

753/31.08.2000 privind corectarea, in luna septembrie 2000, a pensiilor agricultorilor si a ajutoarelor sociale acordate conform legislatiei de pensii la art. 4 alin.

(1) incepand cu luna septembrie 2000 cuantumurile pensiilor minime cuvenite agricultorilor devin: a) 230.000 lei, in cazul pensiilor integrale pentru limita de varsta; b) 100.000 lei, in cazul celorlalte pensii pentru agricultori”).

1. Situatia actuala a sistemului de pensii si a pensionarilor?
„Daca in octombrie 1991 pensia medie in Romania reprezenta 75% din salariul mediu, astazi este de numai 33% in conditiile in care puterea de cumparare, in baza echivalenta, este astazi inca sub cea de atunci”, afirma din opozitie dl Petre Roman. „Situatia pensionarilor este, pentru cca 80% dintre dansii, extrem de grava atat material cat si moral.

Sentimentul nedreptatii, extrem de acut, provine din realitatea ca dansii, pensionarii, cer autoritatilor nimic altceva decat dreptul lor, iar nu un fel de pomana «binevoitoare» data de Guvern. Asa cum indicati corect chiar dumneavoastra intr-o alta intrebare, pensionarii sunt considerati o povara si tot mai multi dintre ei au sentimentul de a fi exclusi, uitati, lasati deoparte.”
„Dupa studierea miilor de scrisori primite pe adresa noastra, in vederea gasirii unei solutii legale si pozitive pentru pensionari, consideram ca numai o interventie legislativa majora ar putea imbunatati starea de fapt a acestora.

Putem afirma ca majoritatea petentilor pensionari sunt in suferinta crunta din cauza veniturilor primite si a modului in care sunt tratati de catre reprezentantii statului. Probabilitatea ca situatia actuala sa fie imbunatatita de catre actuala guvernare depinde de capacitatea guvernantilor de a intelege adevaratele probleme cu care aceste persoane se confrunta zilnic.”
„Izvorul nemultumirilor este rezultatul lipsei de preocupare a institutiilor statului referitor la situatia reala a pensionarilor si in special fata de cei care au iesit la pensie inainte de 1990.”
Potrivit dlui Roman, cauza ar fi: „Legislatia in domeniu a fost continuu adaptata la conjuncturile politice si guvernamentale, iar nu asumata ca o strategie esentiala pentru Romania de astazi:
– Legea nr. 19/2000 – privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale – a fost modificata de 16 ori de la publicare;
– Normele metodologice din 04/05/2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 au fost modificate de sase ori de la aplicare.
Consideram ca in acest moment legislatia in vigoare este greoaie si neunitara, fapt care aduce prejudicii mari pensionarului prin aplicarea in mod eronat si arbitrar a normelor legale de catre functionarul public. Ea genereaza continuu haos si inechitate. Legea trebuie refacuta din temelii”, considera fostul premier al Romaniei.
„Aceasta lege este depasita, lucru care se poate observa prin simpla enumerare a tuturor modificarilor care au fost operate de la publicare si pana in prezent.
Un exemplu: Legea nr. 19/2000 prevede ca la calcularea cuantumului de pensii reprezentantii CNPAS au obligatia de a certifica in baza documentelor justificative, sporurile si adaosurile primite in timpul stagiului de cotizare in vederea stabilirii cuantumului de pensie.”
„Din majoritatea scrisorilor primite reiese ca pensionarilor care au depus documentele justificative nu li s-au calculat si aceste sporuri si adaosuri in vederea cresterii cuantumului de pensii. Un alt exemplu concret:
Art. 95. – (1) Beneficiarii pensiei pentru limita de varsta pot solicita recalcularea pensiei, dupa realizarea fiecarui stagiu de cotizare de minimum 12 luni.
Art. 8. – (1) Constituie stagiu de cotizare perioadele in care persoanele au platit contributii de asigurari sociale in sistemul public din Romania. Ambele articole sunt din Legea nr. 19/2000″, adauga dl Petre Roman.

„Rezulta faptul ca un pensionar pentru limita de varsta, care se incadreaza in munca pentru o perioada de exemplu de 11 luni si realizeaza stagiul de cotizare, va fi pagubit de catre statul roman prin faptul ca acesta interzice recalcularea pensiei pentru un stagiu mai mic de 12 luni.

Fiecare stagiu de cotizare, indiferent de durata, ar trebui sa fie luat in calcul in vederea stabilirii cuantumului de pensie, in conformitate cu art. 8.”
„Inca un exemplu il constituie obligativitatea impusa pensionarilor de a prezenta adeverinte de stagiu de cotizare (ani de munca, salarizare si sporuri) de la intreprinderile la care au lucrat, desi cartile de munca dovedesc legal cat si unde au lucrat. Aceste intreprinderi au fost privatizate sau lichidate, iar arhivele, practic, inaccesibile sau chiar inexistente.

Evident, vina nu e a pensionarilor. Sunt nenumarate situatii in care cei ce au ocupat functii de economist, contabil, inginer, tehnician, sef serviciu etc., neputand prezenta adeverintele cerute sunt incadrati la salariul minim pe economie din perioada respectiva.

Iata un exemplu grav de abuz chiar din partea legii, caci Nomenclatorul de functii si salarizare pentru fiecare perioada din trecut exista. Logic, pensionarii ar trebui sa beneficieze de dreptul cuvenit pentru salariul real si cotizatia reala platita conform cu functia detinuta.”
„Din cauza nedreptatilor, pensionarii care ne-au scris si-au manifestat dorinta, in majoritatea cazurilor de a actiona in instanta CNPAS, dar din cauza saraciei lor se lasa pagubasi. In acest fel, autoritatile au impresia falsa ca modul si procedura de calculare ale pensiilor sunt «echitabile si europene».”
O prima concluzie a dlui Roman: „Principiile care au stat la baza organizarii si functionarii sistemului public de pensii si anume: principiul unicitatii, principiul egalitatii, principiul solidaritatii sociale, principiul obligativitatii, principiul contributivitatii, principiul repartitiei si principiul autonomiei nu se regasesc in mod corect in varianta actuala a legii.”

2. Cea mai defavorizata categorie de pensionari (urban/rural, bugetari/privat)?
„Situatia extrem de grava a pensionarilor se intalneste atat in mediul urban, adica cei din sistemul de pensii de stat, cat si al celor din mediul rural care au primit o pensie pe care o putem numi de ajutor”, e de parere dl Petre Roman. „Practic, 80% dintre pensionari, indiferent de mediu, au resurse cu mult sub necesarul minim stabilit de Institutul National de Statistica.

Avem de-a face cu o problema nationala a dreptului la existenta. Cei care au cotizat in toata perioada lor activa nu au nici o vina pentru faptul ca sistemul anterior de pensii a fost practic explodat de tranzitie. Suntem cu totii vinovati de aceasta realitate.

O evaluare profesionista a consecintelor intregului proces de privatizare si scaderii considerabile a puterii de cumparare ne-ar fi aratat necesitatea absoluta de a constitui din timp fonduri suplimentare pentru sistemul de pensii. Neexistand nici macar o minima gandire strategica in acest sens ne trezim cu o problema pe cat de grava, pe atat de dificil de rezolvat.

E usor de evaluat ca miile de privatizari prin lichidare, transformate adesea in adevarate operatiuni de jaf, au distrus sursa de baza pentru alimentarea cu fonduri a sistemului de pensii. Avem o patura restransa de mari profitori ai tranzitiei si o mare masa de dezmosteniti ai tranzitiei.

Nu tranzitia in sine (de la regimul comunist la democratie si economie de piata) e de vina, ci politicile care au permis o destramare in fapt a sistemului de pensii ca si a altor sisteme sociale.”

3. Aplicarea legislatiei europene ridica mari probleme batranilor din mediul rural.
„Statul roman trebuie sa intervina exact in sensul principiului fundamental al UE, acela al coeziunii sociale. Statul roman trebuie sa-si asume aceasta realitate, si nu sa o considere ca o povara de care trebuie sa se lepede. Cred ca legislatia europeana nu are cum sa nu tina seama de aceasta realitate. E o problema a statului roman, nu a Uniunii Europene”, este de parere dl Roman.

4. Cresterea sperantei de viata si sporul natural negativ al populatiei, intrarea mai tarzie in viata activa a tinerilor si fluxurile migratorii sortante fac ca numarul cotizantilor sa scada.
Problema trebuie rezolvata acum, considera dl Petre Roman. „Numarul cotizantilor a scazut dramatic in Romania de la circa 8 milioane in 1991 la ceva mai mult de 4 milioane azi.

Evident ca pe termen lung numai investitiile si crearea de locuri de munca reprezinta solutia, iar o buna parte dintre investitii pot fi generate prin politici guvernamentale, cu sprijinul fondurilor structurale europene. Chestiunea acuta este insa acum. In acest sens, am facut trei propuneri inca din 2004 care sper sa fie, in cele din urma, discutate la nivel politic:
a. Obligarea la plata impozitelor pentru averile dobandite dupa Revolutie
Toti cei care au facut avere dupa 1990 trebuie sa demonstreze ca averea a fost obtinuta pe cai legale si prin venituri legale, si ca au platit integral impozitele si taxele cuvenite in conformitate cu legislatia financiara in vigoare. Cei care nu pot dovedi ca au platit integral sa fie obligati sa plateasca, iar sumele sa fie folosite pentru cresterea Fondului de pensii.

Exista un proiect de lege, depus in Senatul Romaniei, inca din septembrie 2004. Il atasam pentru informare. Aceasta lege se situeaza in domeniul civil si nu in domeniul penal, scopul principal fiind acela de a recupera sumele datorate statului.
b. Fondul Recunostintei
Pensionarii au contribuit la avutia nationala si deocamdata pentru ei exista numai Fondul de Pensii. Propunem ca statul sa instituie si un Fond al Recunostintei in care sa intre o parte din patrimoniul statului si o parte din incasarile de la privatizari. Astfel vor exista bani in plus fata de Fondul de Pensii pentru ajutorarea pensionarilor.
c. Impozite corecte pentru importatorii si distribuitorii de medicamente
Importatorii si distribuitorii de medicamente fac profituri enorme din vanzarea medicamentelor. Propunem ca statul sa intervina printr-o institutie de drept care sa impoziteze profiturile abuzive si sa le aduca la nivelul celor practicate in UE. Astfel se poate obtine o reducere a preturilor si imbunatatirea accesului pensionarilor la medicamente.”

5. Care ar fi cel mai bun sistem de pensii pentru Romania in opinia dumneavoastra?
„Sistemul potrivit pentru Romania trebuie sa fie reflectat intr-o noua Lege a pensiilor sub conditia esentiala ca acordarea drepturilor de pensie sa plece de la realitatea concreta, adica de la situatiile efective in care se gasesc pensionarii”, ne declara fostul premier.

„Cred ca este nevoie de o baza minimala pentru supravietuire la limita decentei, peste care sa se adauge drepturi corespunzatoare vechimii in munca si grupelor de munca. In acest moment, trebuie format un grup de reflexie profesionist care sa evalueze avantajele si dezavantajele unui sistem mixt si sa propuna primului-ministru o solutie de reasezare, pe aceasta baza, a sistemului de pensii.”

6. Care este parerea dumneavoastra despre sistemul de pensii privat?
Potrivit dlui Roman, acest sistem e deocamdata o forma fara fond la noi in tara: „Pensiile private corespund unei realitati economice de nivel superior care inca nu exista in Romania. Cu toate acestea, legiferarea si initierea sistemului mi se pare obligatorie.”

7 – 8 . Cine si in ce fel va gestiona fondurile de pensii private?
Credeti necesara crearea de catre statul roman a unui fond de garantie?
„Gestionarea eficienta a fondurilor de pensii private trebuie sa fie reglementata in asa fel incat sa nu ajungem la situatia in care prabusirea unui asemenea fond sa atraga dupa sine nevoia ca sa intervina statul”, e de parere invitatul nostru.

„Experienta legislativa din multe alte domenii ne arata ca ori de cate ori exista o exceptie prin care neindeplinirea legii poate atrage interventia statului, aceasta interventie a fost solicitata si necesara. Cu alte cuvinte, o prevedere de garantare in caz de faliment nu face decat sa deschida calea abuzului.

Fondurile de pensii private trebuie gestionate cu scopul de a plasa capital in investitii profitabile. Se poate imagina si o solutie mixta prin care sa poata fi supravegheata gestiunea acestor fonduri si sa se poata interveni in consecinta”, adauga dl Roman.

9. Obsesia marilor fonduri de pensii a fost intotdeauna profitul pe termen scurt…
Dl Petre Roman nu pare convins ca, cel putin pentru inceput, tara noastra se va confrunta cu asemenea probleme: „Romania se afla, de fapt, la inceputul unei dezvoltari economice de tip occidental si, daca ne ghidam dupa experienta similara a unor tari ca Spania, Grecia, Portugalia sau Irlanda, putem conta pe o crestere puternica a unor sectoare economice (constructii imobiliare, constructii in

infrastructuri, industrii pentru tehnologii ecologice), dezvoltarea rapida a capitalizarii bursiere s.a.
In aceste conditii, insertia unor fonduri de pensii private din faza aceasta, de inceput, poate fi solutia pe termen lung a unui sistem mixt viabil.”

10. Sistemul de pensii prin capitalizare este generator de economii (bani blocati), or Romania are nevoie de un nivel ridicat de consum (bani cheltuiti) pentru a sustine cresterea economica atat de necesara in aceasta perioada.
„Tinand cont de raspunsul anterior, putem aprecia ca banii proveniti din economii ar putea sa fie atrasi in fonduri private sau in forme de capitalizare care, la randul lor, sa fie baza unor operatiuni de investitii”, considera dl Roman.

„Potentialul de crestere economica in Romania este astazi remarcabil si nu ne ramane decat sa aplicam politici de valorizare a acestui potential si nu de restrangere a acestuia. Personal, sunt partizanul elaborarii unui plan strategic de realizare a potentialului de care beneficiem acum, ca tara membra a Uniunii Europene.

Se pune problema de a oferi reglementari si mecanisme de preluare a fondurilor structurale, dar si de crestere in continuare a interesului capitalului strain pentru Romania.”

11. Ca si in celelalte state ale Uniunii Europene, speranta de viata a femeilor este mai mare decat cea a barbatilor, iar varsta iesirii la pensie este diferita…
Dl Roman nu se pronunta asupra diferentei de varsta la pensionare dintre femei si barbati. Potrivit D-sale: „Una din problemele grele cu care ne confruntam in tara noastra este a femeilor ramase singure, cu pensii extrem de mici. Legislatia la care faceam referire anterior trebuie sa tina seama de aceasta realitate.

In acelasi timp, trebuie sa dispara orice fel de diferenta in cuantumul pensiei datorata deosebirii de sex.”

12. Pentru „munca la negru” sunt recrutati din ce in ce mai multi „tineri” pensionari, iar tinerii someaza sau pleaca din tara decat sa munceasca pentru venituri atat de mici.
„Munca varstnicilor nu poate si nu trebuie sa fie limitata”, declara fostul premier. „De altfel, in cele mai multe cazuri munca acestora este bazata pe experienta lor si, prin urmare, reprezinta o contributie pretioasa in intreprinderile respective. Situatia oferirii de salarii minime este foarte des intalnita.

Se practica, spre exemplu, inregistrarea obligatorie in cartea de munca a unui salariu minim de 440 lei, in timp ce nivelul declarat oficial al salariului minim este de 390 lei. Prin urmare, raportarea la salariul minim este falsificata, una din consecinte fiind aceea ca valoarea punctului de pensie este artificial coborata.”
Potrivit D-sale: „Tinerii se afla adesea in somaj sau cu dorinta de a pleca din tara si din cauza realitatii ca scoala nu le asigura un nivel de cunostinte sau capacitate profesionala cu valoare pe piata muncii. Automat, fara o calificare reala intr-o profesie ceruta de piata, tinerii sunt ai nimanui.

Aceasta situatie este intolerabila si necesita o regandire de fond a sistemului de educatie din Romania.”

13. In Romania pensionarii sunt considerati o povara, de unde si psihologia de exclusi social a celor mai multi dintre ei…
„Raspunsul la aceasta intrebare se regaseste in raspunsul la prima intrebare.”

14. Care este nivelul la care ar trebui sa se situeze pensia minima la orizontul anului 2010?
„Apreciem ca, la nivelul anului 2010, pensia minima legiferata trebuie sa reprezinte 75% din salariul minim, acesta situandu-se probabil la cel putin de 250 de euro”, se pronunta dl Petre Roman.

15. Ce masuri veti propune in programul partidului dumneavoastra pentru perioada 2008 – 2012?
„Am precizat care sunt masurile urgente. Pentru perioada 2008-2012 insa cred ca nu mai trebuie sa bajbaim cu promisiuni de tot felul. Propun, inainte de toate, formarea acelui grup de reflexie strategica care sa prezinte natiunii un raport si solutii care sa fie asumate prin consens politic.”