Radu Gănescu, președinte COPAC: “Mulți nu consideră depresia o prioritate imediată. Sănătatea mintală este adesea subestimată în comparație cu sănătatea fizică”

280 de milioane de oameni suferă de depresie la nivel global, conform OMS

Într-o lume în care peste 280 de milioane de oameni suferă de depresie la nivel global, sănătatea mintală rămâne o provocare majoră de sănătate publică. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, depresia este a doua cea mai des întâlnită afecțiune la nivel mondial, însă doar o treime dintre cei afectați primesc tratament adecvat. Acest decalaj major este alimentat de lipsa de educație privind simptomele și gravitatea bolilor mintale, dar și de percepția comună că problemele de sănătate mintală sunt mai puțin „reale” decât cele fizice. De multe ori, persoanele afectate fie subestimează gravitatea bolii de care suferă, fie nu au acces la resursele necesare pentru a o gestiona, ceea ce contribuie la agravarea condiției.

Stigma asociată afecțiunilor mintale joacă un rol central în perpetuarea acestei crize. Pacienții se confruntă adesea cu marginalizare în cercul de prieteni și chiar discriminare la locul de muncă. Acest fenomen reduce probabilitatea ca oamenii să ceară ajutor sau să apeleze la medic. În România, doar 1 din 10 persoane care au o problemă de sănătate mintală apelează la medic. La nivel de percepție, mulți încă asociază bolile mintale cu o afecțiune care “trece de la sine”. Educația și informarea cu privire la acest subiect încă tabu în România devin, astfel, esențiale pentru a schimba mentalitățile și pentru a încuraja deschiderea față de sprijinul de specialitate.

Astfel, în contextul lansării Parteneriatului pentru sănătate mintală – un demers care reunește experți în domeniu implicați în susținerea, promovarea și sprijinirea nevoilor de sănătate mintală din România – ne-am propus să discutăm pe larg despre percepții și nevoile persoanelor afectate de boli mintale. Radu Gănescu, președinte COPAC și unul dintre reprezentații proiectului recent lansat, a răspuns întrebărilor noastre.

1. Cum percep pacienții problemele legate de sănătatea mintală?

Din experiența mea, există multe persoane care subestimează problemele emoționale și mintale cu care se confruntă. Spre exemplu, mulți nu consideră depresia o prioritate imediată, mai ales atunci când se confruntă cu probleme de sănătate fizică. Adesea, ei o văd ca pe o problemă separată, care nu necesită același nivel de atenție ca afecțiunile fizice.

2. Cum explicați faptul că oamenii percep depresia ca pe o problemă secundară?

În general, multe motive sunt legate de educație, informare, cultură și experiențe personale. Simptomele depresiei sunt adesea greu de cuantificat, ceea ce le face mai ușor de ignorat. Spre deosebire de o problemă fizică, cum ar fi o fractură sau o boală cronică, depresia nu pare să aibă un impact direct sau imediat asupra corpului, ceea ce duce la impresia că nu necesită tratament urgent.

În al doilea rând, mulți oameni trăiesc cu ideea că emoțiile și stările de spirit trebuie „controlate” prin voință personală, iar cererea de ajutor poate fi percepută ca un semn de slăbiciune. Cel mai des, sănătatea mintală este considerată o preocupare „de lux”, care poate fi amânată sau înlocuită.

3. Sunteți președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Boli Cronice din România. Considerați că există vreo legătură între depresie și bolile cronice?

Sigur că da, pacienții cu boli cronice sunt mult mai expuși depresiei, în special după aflarea diagnosticului. Acest fenomen are mai multe cauze, de ordin biologic, psihologic și social. De exemplu, bolile cronice pot afecta direct funcționarea creierului sau echilibrul chimic, iar tratamentul unor boli cronice poate implica medicamente cu efecte secundare care includ depresia. Totodată, gestionarea unei boli cronice poate duce la stres constant, anxietate și sentiment de neajutorare, iar schimbările de stil de viață și limitările impuse de boală pot afecta calitatea vieții și stima de sine. Trebuie să luăm în considerare și că unele boli cronice limitează participarea la activități sociale sau profesionale, ceea ce poate duce la izolare și singurătate, iar persoanele respective pot simți că nu mai pot contribui la binele familie sau comunității în același mod ca înainte.

Mai merită menționat și că bolile cronice care implică durere fizică de lungă durată și constantă (ex. artrita reumatoidă, fibromialgia) sunt asociate frecvent cu depresia. În concluzie, este important ca pacienții cu boli cronice să beneficieze nu doar de tratament pentru boala de bază, ci și de ajutor pentru problemele de sănătate mintală care sunt în directă legătură cu aceasta. O abordare multidisciplinară poate îmbunătăți calitatea vieții acestor oameni și reduce riscul de depresie.

4. Care sunt cele mai frecvente obstacole pe care le întâmpină pacienții atunci când încearcă să acceseze servicii de sănătate mintală?

Cele mai mari dificultăți includ lipsa specialiștilor în sănătate mintală, în special în zonele rurale. De asemenea, pacienții întâmpină adesea timp mare de așteptare pentru consultații, iar stigma socială îi determină să evite să solicite ajutor. O altă problemă majoră este lipsa de informații clare despre unde și cum pot accesa serviciile necesare.

5. Care sunt motivele pentru care pacienții evită să caute ajutor specializat sau să vorbească deschis despre problemele lor?

Motivele principale sunt legate de rușine și stigma socială asociate cu bolile mintale, mai ales în comunități unde acestea sunt considerate o slăbiciune personală. Mulți pacienți se tem de discriminare, fie la locul de muncă, fie în cercurile lor sociale, iar unii neagă gravitatea problemelor, crezând că se pot descurca singuri. O altă barieră este lipsa conștientizării simptomelor, unii dintre ei confundând simptomele depresiei cu tristețea sau oboseala.

6. Care este rolul educației și informării corecte atunci când vorbim despre afecțiunile mintale?

Informarea corectă îi ajută pe pacienți să recunoască simptomele, să înțeleagă că depresia este o afecțiune reală și tratabilă și să acceseze mai devreme ajutor specializat. Campaniile de educare sunt foarte importante pentru a schimba mentalitățile în rândul comunității, familiilor și angajatorilor, încurajând o mai mare deschidere față de sprijinul psihologic.

7. Care sunt nevoile cele mai stringente ale pacienților?

Printre cele mai urgente nevoi se numără accesul facil la servicii de sănătate mintală și reducerea timpului de așteptare pentru accesarea acestor servicii, precum și de programe de informare și conștientizare.

8. Ce considerați că lipsește cel mai mult din politicile publice actuale legate de sănătatea mintală și cum ar putea fi acestea îmbunătățite?

Din politicile publice actuale lipsește o abordare integrată, care să includă prevenția, accesul facil la servicii și măsuri concrete pentru reducerea stigmei. Politicile ar putea fi îmbunătățite prin creșterea finanțării dedicate sănătății mintale, formarea unui număr mai mare de specialiști, organizarea de campanii naționale de conștientizare.

9. Care sunt cele mai dese mituri sau concepții greșite pe care le întâlniți în rândul pacienților care suferă de depresie?

Printre cele mai frecvente mituri se numără ideea că depresia este doar o stare de tristețe care va trece de la sine, că este o problemă care poate fi depășită doar prin voință personală sau că reprezintă o slăbiciune a caracterului. Un alt mit des întâlnit este că, dacă ar apela la ajutor specializat, vor fi puși sub medicație sau vor fi internați, ceea ce nu este adevărat. De asemenea, mulți pacienți consideră că nu au timp pentru terapie sau că nu îi ajută acest tip de intervenție. Aceste concepții greșite întârzie adesea accesarea tratamentului adecvat, potrivit nevoilor lor individuale.

***

Parteneriatul pentru Sănătate Mintală reunește experți în psihiatrie, medicină de familie, medicina muncii, sănătate publică, psihologie, asociații de pacienți și instituții guvernamentale, care, împreună, și-au propus să ofere o voce unitară tuturor celor implicați în susținerea, promovarea și sprijinirea nevoilor de sănătate mintală ale fiecăruia dintre noi.

Membrii inițiatori ai acestui parteneriat sunt: Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA), Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Societatea Română de Medicina Muncii (SRMM)și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Articol susținut de Angelini Pharma România, prin Parteneriatul pentru Sănătate Mintală