Raportul Marty, speculatii si prejudecati (de Alina Mungiu Pippidi)

Aparitia raportului despre inchisorile CIA in Europa al unui membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, avocatul elvetian Dick Marty (care nu trebuie confundat cu Parlamentul European, pentru care se tin alegeri speciale), nu mi se pare un eveniment de mare importanta.

Raportul, pe care am pierdut ceva vreme sa il citesc integral in versiunea engleza, este de la un capat la altul o insailare de speculatii, de surse anonime si de relatari la mana a doua sau a treia.

Din pacate, se va vorbi despre el, pentru ca, asa diletant cum este, ofera o mana cereasca jurnalistilor de stanga antiamericani, care nu au gasit nici un fel de surse ca sa scrie direct despre operatiile CIA din Europa: autoritatea unui parlamentar elvetian. Nu mai e nevoie de dovezi, nu mai e nevoie de trei surse, nu mai e nevoie de nimic din ABC-ul jurnalismului de calitate.

E suficient sa atribui domnului Marty tot ce doresti ca sa afirmi ca SUA si aliatii lor sunt adevarata problema a pacii pe planeta. Nici un om serios, ca e jurist sau ziarist, nu va da doi bani pe el, pentru ca nu merita.

Raportul aduce acuzatii serioase Romaniei, despre care spune nu doar ca a oferit fara discernamant conditii pentru CIA sa aduca la noi prizonieri din Afganistan si Irak, in general mai de mana a doua, pentru a fi investigati prin „tehnici avansate“, pe care dl. Marty le asociaza, dupa parerea mea eronat, cu tortura, dar a si ascuns acest lucru.

Lasati-ma sa spun intai de ce raportul nu merita luat in considerare si apoi cum ar trebui sa reactionam public la nivel de tara. Pentru ca unele reactii pripite sau stangace pot uneori compromite situatii care initial nu prezentau mari probleme.

Sa spunem din start ca omul e in dreptul lui. Tot asa cum americanii au construit acest sistem extrateritorial ca sa scape de unele restrictii juridice si sa obtina informatii mai repede decat printr-o investigatie judiciara obisnuita (fapt esential cand vrei sa prevezi fapte de terorism), la fel dl.

Marty considera ca pozitia lui ii da dreptul sa se suprapuna instantelor nationale imputernicite sa judece plangerile detinutilor supusi acestor tratamente. Dar, spre deosebire de aceste instante, dl. Marty procedeaza constant ca un amator. Nu citeaza decat surse anonime, si acelea putine.

Nu reuseste sa construiasca nici un caz original, cele de tortura raportate nu privesc contenciosul european al inchisorilor zburatoare (americanii predau, de exemplu, pe un cetatean sirian suspect Siriei, care se poarta cu el cum se poarta investigatorii in Siria; ce treaba are Romania sau Europa sau Consiliul Europei cu asta – nici Siria, nici SUA nu sunt membri); singurele cazuri presupuse de

abuz sunt deja reclamate la diverse instante, deci isi urmeaza cursul firesc, orice situatii sau documente secretizate i se par probe esentiale care ii sunt ascunse, si nu incercari firesti de a proteja lupta antiterorista etc.

Raportul e tendentios la culme cand citeaza proamericanismul din Romania si Polonia ca dovada ca noi suntem complicii americanilor la torturat suspecti.

Romania a luat-o chiar inaintea NATO in a anunta ca sprijina SUA dupa 11 septembrie, spune el, indignat. Da, si? Are aerul, dupa dl. Marty, ca atitudinea corecta era ca romanii sa priveasca acest conflict in mod impartial si sa nu se repeada in ajutorul cuiva, ca nu cumva, Doamne fereste, sa dezechilibreze balanta conflictului. Cam ca in Star Trek legea unu, daca v-ati uitat vreodata.

Nu ai dreptul sa te amesteci in viata culturilor extraterestre, indiferent ce se petrece acolo sub ochii tai.

Eu nu cred insa ca operam cu culturi extraterestre aici si ca ne e permis acest gen de relativism moral in care lumea a treia are dreptul sa puna bombe pentru ca in capul unora exista o legatura clara intre starea lor de subdezvoltare si imperialismul american (stim a cui propaganda a plantat asta acolo).

Cred ca politica CIA nu e nejustificata in sine si ca atunci cand vrei sa previi un atentat poti recurge la proceduri precum cele de a interoga suspecti in alte tari.

Daca s-ar fi putut evita orice act terorist din secolul XX pe aceasta cale, de la incendierea Reichstagului la 11 septembrie, ar fi meritat de o mie de ori. Am indoieli ca CIA tortureaza prizonierii si am sa am pana cand dl.

Marty sau altcineva produce vreo dovada. Cred ca a califica drept tortura orice interogatoriu mai lung, care include si intimidari psihologice, cum face adesea politia civila in cazuri de rapire, de exemplu, este de-a dreptul o batjocura fata de miile de oameni supusi torturii adevarate astazi in multe tari din lume de care Consiliul Europei nu se ocupa.

Iar pretentia ca Romania, o tara la toate capitolele inferioara inca, la capitolul democratie si drepturile omului sa fi facut un asemenea contract cu americanii incat sa nu-i lasam singuri nici la toaleta de teama ca vor tortura pe careva e pur si simplu ridicola.

Dati-mi voie sa citez un singur exemplu de perla din raport. Dl. Marty ne informeaz ca un prizonier retinut pentru cateva zile intr-o tara din Balcani nu avea in celula decat gamela si oala de urinat (adica nu avea televizor etc.).

Din cauza englezei mizerabile a raportului (de necrezut!), in loc de „avea“ este folosit cuvantul „era“, creandu-se ambiguitatea ca poate cineva urina pe el, nu el urina in ceva.

Cine stie practicile de la inchisoarea din Pitesti din timpul comunismului sau din China nu are de ce sa fie surprins (desi dl. Marty ar fi), numai ca totul e o greseala.

A avea doar o oala de noapte si o gamela este considerata „tortura„. Nici nu ii duce capul pe asemenea investigatori ce e, de fapt, tortura si care e viata normala a altor detinuti din inchisorile acestor tari sarace. Poate ar trebui doar pentru suspectii de terorism sa le facem niste mici Elvetii in celule?

Intr-o incercare finala de a mai echilibra raportul, dl. Marty si echipa sa adauga cateva randuri extrem de superficiale despre Cecenia, teritoriu care face parte din Rusia, care e in Consiliul Europei, deci unde ar avea autoritate, nu ca in Siria. Aceste randuri sunt de-a dreptul penibile cand te gandesti ca oameni ca Anna Politkovskaya au murit ca sa ne spuna adevarul despre Cecenia.

Prin contrast, insailarile despre inchisorile CIA din Europa nu aduc nici o minima amenintare la adresa celor care speculeaza despre ele. Si de asta raportul de forte in continutul documentului este CIA 95%, restul -5 sau sub.

Concluzia: principala sursa a incalcarii drepturilor omului in Europa e SUA, cu ai sai aliati central-europeni, si nu Rusia sau diferite state islamice care subventioneaza teroristi.

Sa fiu in locul Romaniei si oficialilor ei, nu m-as revolta insa si nu as declansa nici un fel de investigatii din cauza unui raport de doi bani. Noi nu am facut nimic, decat ce ne cerea statutul nostru de aliati NATO. Nu numai ca nu am incalcat nici o regula internationala, dar nu avem nici un motiv sa banuim tortura pe teritoriul nostru. Marty nu aduce nici unul.

Asta trebuie sa spunem si sa ne exprimam regretul ca pot sa apara documente oficiale care trag concluzii atat de dramatice din nimic, ceea ce ne duce la ideea ca autorii lor selecteaza evidenta doar ca sa se potriveasca ideilor lor preconcepute. Sunt, pe de alta parte, convinsa ca ai nostri, de la dl. Talpes la dl.

Medar, plus domnii presedinti Basescu si Iliescu nu aveau cum sa faca asupra domnului Marty impresia unui grup de oameni dedicati drepturilor omului si asta a contribuit la antipatia lui.

Pe viitor nu il mai primiti la nivel asa inalt, mai ales daca nivelul cel mai inalt tot asa o sa arate, faceti mai bine ca in Germania, unde nimeni important nu s-a uitat la el.