Raportul Reuters Institute 2024: „Procurorii nu urmăresc cazurile Emiliei Șercan, iar Ringier și-a concediat echipa de jurnaliști de investigație” 

Încrederea în presa din România în perioada preelectorală a ajuns la „unul dintre cele mai mici niveluri din 47 de piețe de media”, s-a afirmat luni, la Facultatea de Jurnalism, la lansarea rezultatelor pentru România ale Reuters Institute Digital News Report 2024 – un studiu care analizează starea presei. Este și rezultatul presiunii politicienilor sau propriilor trusturi contra jurnaliștilor. 

„Neîncrederea și creșterea problemelor legate de libertatea presei sunt rezultatul anului 2023, când partidele parlamentare au făcut presiuni pentru limitarea independenței presei, procurorii au refuzat să cerceteze două cazuri care implicau un jurnalist de investigație, pe Emilia Șercan, și un investitor de media străin, Ringier, și-a concediat echipa de jurnaliști de investigație”, arată Reuters Institute Digital News Report 2024. 

Cu un nivel de încredere în știri de 27%, pentru publicul digital, România este pe locul 44 din 47 de piețe de media, cuprinse anul acesta în Reuters Institute Digital News Report, se arată în comunicatul de presă. 

„Dispută cu privire la independența editorială”

„Presiunile asupra redacțiilor sunt însă foarte mari”, se arată în raport, cu trimitere la cazurile din 2023, de la Libertatea și GSP.  

„Ziarele Libertatea (generalist) și Gazeta Sporturilor (sport), ambele deținute de compania elvețiană Ringier, au atras atenția opiniei publice prin concedierea unor angajați cheie în urma unei dispute între jurnaliști și conducere cu privire la independența editorială și standardele de etică. În vara anului 2023, Mihnea Vasiliu, directorul general al Ringier România, a plecat pentru a fi înlocuit de un director general interimar”, se mai arată în raport. 

Jurnalista Iulia Roșu: „Știi în ce constă munca mea?”. CEO Dan Puică: „Nu”

„În toamnă, mai mulți redactori de la Gazeta Sporturilor au fost îndepărtați de către CEO-ul interimar, iar apoi, în decembrie, renumita echipă de investigație Libertatea, condusă de Cătălin Tolontan, și redactorii de la Libertatea au fost concediați”.

Pentru exactitate, în decembrie au fost concediați Cătălin Tolontan si redactorul-șef adjunct Iulia Roșu. Ulterior, mai mulți reporteri și redactorul-șef, Dan Duca, alegând să plece din companie.

În momentul concedierii, redactorul-șef adjunct Iulia Roşu l-a întrebat pe Dan Puica, CEO România, dacă „ştii în ce constă munca mea?”. Directorul general i-a răspuns că „nu”, conform redactorului-şef adjunct, episod relatat de Pagina de Media. 

„Jurnaliștii au documentat întregul proces în Libertatea, expunând, de exemplu, încercările companiilor de jocuri de noroc de a controla conținutul editorial al Gazeta Sporturilor”, consemnează raportul Reuters Institute.

„La rândul său, Ringier a făcut referire la o „restructurare strategică” din cauza scăderii vânzărilor de presă scrisă – cu 27% mai puțin din 2018 – și a creșterii costurilor cu hârtia de ziar, și a închis ediția tipărită a Gazeta Sporturilor”.

Raportul prezentat la Facultatea de Jurnalism

Datele studiului au fost prezentate luni, 17 iunie, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) de la Universitatea din București (UB). Echipa din România a fost coordonată de profesorul universitar doctor Raluca Radu. 

La discuția de luni de după prezentarea rezultatelor au participat Paula Herlo (PRO TV – „România, te iubesc!”), Răzvan Ionescu (ZYX Publishing – trust din care face parte și HotNews.ro) Maria Țoghină (Societatea Română de Radiodifuziune), Ovidiu Vanghele (Centrul de investigații media) și Marian Voicu (TVR).

Cum s-a schimbat încrederea românilor în presă în ultimii 4 ani 

În topul încrederii românilor se află, conform rezultatelor din 2024, PRO TV (65%), urmat de Digi24 (60%), TVR (59%), Adevărul (51%), HotNews.ro (50%), Antena 1 (54%), Libertatea (49%), România TV (44%) și Antena 3 (50%).

Comparativ cu datele din 2020, încrederea în presă a scăzut în cazul a nouă instituții de presă de mai sus, excepție făcând Antena 3. 

Nu se plătește pentru știrile online

Întrebați dacă au plătit „pentru conţinut de ştiri ONLINE sau aţi accesat un serviciu de ştiri ONLINE cu plată în ultimul an? (Ar putea fi vorba de un abonament digital, un abonament combinat digital/pentru materiale tipărite, o donație sau o plată unică pentru un articol sau aplicaţie ori ediţie electronică)”, 84% dintre cei care au răspuns au spus că nu, un procent mai mic față de 2023. 

„Aproape jumătate din cele 45 de milioane de euro, din fondurile publice date partidelor parlamentare anul trecut, au fost folosite pentru «media și propagandă». Raportul Uniunii Europene despre statul de drept subliniază, în cazul României, existența contractelor secrete între partide și mass-media și cere ca aceste contracte să fie făcute publice”, a spus Raluca Radu în timpul prezentării de luni de la FJSC. 

„Fondurile pentru «media și propagandă» reprezintă aproximativ 3 la sută din totalul estimat al pieței de publicitate, dar au un impact foarte puternic. Diverse voci în spațiul public remarcă faptul că unele știri despre principalele două partide de la noi, acum parte a unei coaliții, sunt așa de pozitive, că se aseamănă publicității electorale, iar știrile negative sunt, câteodată, parte din campanii de denigrate împotriva oponenților politici, plătite de asemenea din bani publici”, a adăugat profesoara de jurnalism.

Eforturi de susținere a jurnalistei Emilia Șercan 

În raport se „remarcă o coagulare a eforturilor jurnaliștilor de bună-credință și a organizațiilor non-guvernamentale în susținerea Emiliei Șercan împotriva căreia au fost instrumentate acțiuni de șantaj și kompromat, după ce a publicat materiale de presă legate de plagiatele unor persoane publice și politicieni deosebit de influenți. Aceste eforturi au culminat cu o demonstrație în stradă în 2023, prima de acest fel în ultimii 20 de ani”. 

Studiul Reuters Institute Digital News Report 2024 a fost făcut în România în perioada ianuarie-februarie 2024, printr-un chestionar online, pe un eșantion de 2007 persoane. 

„Rezultatele se referă numai la publicul digital, reprezentat pe criterii de vârstă, sex, regiune și educație, iar diferențe de +/- 2% nu sunt considerate relevante din punct de vedere statistic”, precizează realizatorii. 

Reuters Institute Digital News Report 2024 poate fi citit în integralitate AICI.