Efectul de bumerang al războiului cu Iranul. Factura primită de Casa Albă de la conflictul care riscă să devină o problemă fără sfârșit pentru Donald Trump
La mai bine de două luni de la izbucnirea unui conflict care nu a reușit să aducă o victorie decisivă, fie ea militară sau diplomatică, președintele SUA Donald Trump se confruntă cu riscul ca impasul cu Iranul să se prelungească la nesfârșit și să lase în urmă o problemă și mai mare pentru SUA și pentru lume decât cea existentă înainte de declanșarea războiului, scrie Reuters într-o analiză despre criza din Orientul Mijlociu care are repercusiuni în întreaga lume.
Având în vedere că ambele părți se arată încrezătoare că dețin avantajul și că pozițiile lor sunt foarte îndepărtate, nu se întrevede nicio ieșire evidentă din impas, chiar dacă Iranul a prezentat o nouă propunere pentru reluarea negocierilor. Trump a respins-o rapid vineri.
Pentru președintele SUA și Partidul Republican, implicațiile unui impas continuu sunt sumbre.
Un conflict nerezolvat ar însemna probabil că efectele economice globale, inclusiv prețurile ridicate la benzină în SUA, vor persista, punând o presiune și mai mare pe Trump, ale cărui cifre din sondaje sunt în scădere, și slăbind șansele candidaților republicani înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Obiectivele neîndeplinite ale lui Trump
Aceste costuri evidențiază o problemă mai profundă: războiul nu a reușit să atingă multe dintre obiectivele declarate de Trump, comentează Reuters.
Deși nu există nicio îndoială că valurile de atacuri americane și israeliene au degradat puternic capacitățile militare ale Iranului, multe dintre obiectivele de război ale lui Trump, adesea neclare, de la schimbarea regimului până la blocarea accesului Iranului la o armă nucleară, rămân neîndeplinite.
Temerile privind un impas mai prelungit au crescut de când Trump a anulat o călătorie a negociatorilor săi la Islamabad weekendul trecut și a respins apoi o ofertă iraniană de a opri războiul, suspendat din 8 aprilie în baza unui acord de încetare a focului.
Teheranul a propus amânarea discuțiilor privind programul său nuclear până la încheierea oficială a conflictului și ajungerea la un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Aceasta a fost o propunere inacceptabilă pentru Trump, care a cerut ca problema nucleară să fie abordată de la început.
Trump „deține toate cărțile și are tot timpul necesar”
A existat o rază de speranță vineri, când agenția de știri de stat IRNA a relatat că Teheranul a trimis o propunere revizuită prin intermediul mediatorilor pakistanezi, provocând o scădere a prețurilor globale la petrol, care crescuseră brusc de când Iranul a închis efectiv strâmtoarea.
Trump a declarat reporterilor că nu era „mulțumit” de ofertă, deși a spus că există contacte telefonice în curs.
Eșecul de a smulge din mâinile Iranului controlul asupra acestei căi navigabile vitale pentru transportul petrolului la încheierea conflictului ar fi o lovitură majoră pentru moștenirea lui Trump.
„Ar fi amintit ca președintele SUA care a făcut lumea mai puțin sigură”, a spus Laura Blumenfeld, expertă în Orientul Mijlociu la Universitatea Johns Hopkins din Washington.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat că „disperarea” Iranului crește din cauza presiunii militare și economice, iar Trump „deține toate cărțile și are tot timpul necesar pentru a încheia cea mai bună înțelegere”.
Se reiau ostilitățile?
Având în vedere că următorii săi pași sunt incerti și că nu există un final clar, Trump a ridicat, în cadrul unor întâlniri private, perspectiva unui blocaj naval prelungit al Iranului, posibil pentru încă câteva luni, cu scopul de a reduce și mai mult exporturile de petrol ale Teheranului și de a-l forța să ajungă la un acord de denuclearizare, a declarat un oficial al Casei Albe sub protecția anonimatului.
În același timp, Trump a lăsat ușa deschisă pentru reluarea acțiunilor militare. Comandamentul Central al SUA a pregătit opțiuni pentru o serie de lovituri „scurte și puternice”, precum și pentru preluarea controlului asupra unei părți a strâmtorii pentru a o redeschide traficului maritim, a relatat joi Axios.
Diplomații europeni au declarat că guvernele lor, ale căror relații cu Trump au fost tensionate de război, se așteaptă ca situația actuală cu Iranul să persiste.
„Este greu de prevăzut cum se va termina acest conflict în curând”, a declarat unul dintre ei, sub condiția anonimatului.
Iranul a rămas sfidător. Acesta a exercitat o influență puternică asupra SUA și a aliaților săi, provocând un șoc fără precedent în aprovizionarea cu energie prin blocarea traficului maritim în strâmtoare, unde, înainte de război, traficul de petroliere era liber, transportând o cincime din țițeiul mondial.
Analiștii spun că Iranul va fi încurajat știind că va avea această armă la dispoziție chiar și după război.
„Iranul și-a dat seama că, chiar și într-o stare slăbită, poate închide strâmtoarea după bunul plac”, a spus Jon Alterman de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. „Asta face ca Iranul să fie mai puternic decât era înainte de război.”
Rezervele de uraniu din Iran
Trump, care a preluat funcția promițând să evite implicarea în intervenții externe, a eșuat, de asemenea, în atingerea principalului său obiectiv declarat prin atacarea Iranului pe 28 februarie: să-i blocheze calea către o armă nucleară.
Se crede că o rezervă de uraniu puternic îmbogățit rămâne îngropată în urma atacurilor aeriene americane și israeliene din iunie anul trecut și ar putea fi recuperată și prelucrată ulterior în material de calitate pentru bombe. Iranul spune că dorește ca SUA să-i recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu pentru ceea ce susține că sunt scopuri pașnice.
Wales, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că Trump a „îndeplinit sau depășit” toate obiectivele militare, inclusiv acțiunea „de a se asigura că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”.
Un alt obiectiv de război declarat de Trump, forțarea Iranului să înceteze sprijinul acordat grupurilor de interpuși, precum Hezbollah din Liban, Houthi din Yemen și Hamas din Palestina, rămâne, de asemenea, neîndeplinit.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a negat, într-o declarație în fața Congresului, că conflictul ar fi devenit o „mlaștină”, în ciuda faptului că Trump a prezis inițial că acesta se va încheia în patru până la șase săptămâni.
Este puțin probabil ca reluarea negocierilor de pace să ducă la o rezolvare rapidă, având în vedere diferențele mari de opinie.
Ce vor să afle serviciile de informații
Deși Trump a afirmat că nu va accepta nimic mai puțin decât o soluție pe termen lung la amenințarea reprezentată de Iran, el a dat uneori semne că ar căuta un plan de ieșire din acest conflict nepopular.
La cererea consilierilor lui Trump, agențiile de informații studiază modul în care Iranul ar reacționa dacă acesta ar declara o victorie unilaterală și s-ar retrage, au declarat oficiali americani pentru Reuters.
Analiștii independenți spun că Teheranul ar interpreta acest lucru ca pe un succes strategic propriu pentru că a supraviețuit atacului militar.
În același timp, diplomații europeni și din țările arabe din Golf și-au exprimat îngrijorarea că Trump ar putea accepta în cele din urmă un acord defectuos care ar permite unui Iran rănit să rămână o amenințare.
Riscul unui „conflict înghețat”
În contextul negocierilor blocate, unii analiști au sugerat că războiul s-ar putea transforma într-un conflict înghețat care ar face imposibilă o soluție permanentă. Acest lucru l-ar putea împiedica pe Trump să reducă semnificativ forțele din Orientul Mijlociu.
SUA suportă deja noi costuri strategice. Printre acestea se numără rupturile cu aliații europeni tradiționali, care nu au fost consultați înainte ca Trump să intre în război.
El a criticat dur partenerii NATO pentru că nu și-au trimis forțele navale să ajute la redeschiderea strâmtorii și, în ultima săptămână, a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor din Germania, Spania și Italia. Pentagonul a anunțat că în cazul Germaniei deja s-a luat deciza de a chema 5.000 de trupe americane.
Trump trebuie, de asemenea, să facă față unei conduceri iraniene mai intransigente, dominată de Garda Revoluționară Islamică, care a preluat puterea după ce atacurile americane și israeliene au ucis mai multe personalități, inclusiv pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
Apelul liderului de la Casa Albă, lansat la începutul conflictului, către poporul iranian de a-și răsturna conducătorii a rămas fără ecou.
Trump, sub presiune pe plan intern
Pe plan intern, Trump se află sub presiune pentru a pune capăt unui război care i-a tras în jos cota de popularitate la cel mai scăzut nivel din mandatul său, 34%, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, și a făcut ca prețurile la benzină să depășească 4 dolari pe galon înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, în care republicanii riscă să piardă controlul asupra Congresului.
O a doua purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a declarat că Trump este hotărât să mențină majoritatea partidului său în Congres și că prețurile ridicate la benzină sunt doar „perturbări pe termen scurt” care vor fi depășite odată cu încetarea conflictului.
Iranienii, însă, sunt conștienți de problemele interne ale lui Trump și ar putea fi pregătiți să aștepte să treacă această perioadă, dar rămâne întrebarea cât timp vor putea amâna calamitatea economică.
„Iranul nu este divizat și nu cedează, ci câștigă timp”, a scris Sina Toossi, cercetător principal la think tank-ul Center for International Policy din Washington, pe X.
Prima victimă din industria aviatică a războiului din Iran
Compania aeriană low-cost Spirit Airlines și-a încetat operațiunile sâmbătă, devenind prima victimă majoră din industria aviatică asociată războiului din Iran, după ce nu a reușit să obțină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare propus de guvernul SUA.
Prăbușirea companiei, prima de acest tip provocată de dublarea prețului combustibilului pentru avioane în contextul conflictului din Iran, aflat deja în a doua lună, va duce la pierderea a mii de locuri de muncă.
Este totodată o lovitură pentru președintele Donald Trump, care propusese un ajutor de 500 de milioane de dolari pentru salvarea Spirit, în ciuda opoziției venite chiar din partea unor consilieri apropiați și a multor republicani din Congresul SUA.
Nicio companie aeriană americană de dimensiunea Spirit, care ajunsese la un moment dat să opereze aproximativ 5% din zborurile din SUA, nu a intrat în lichidare în ultimele două decenii.
Operatorul low-cost juca un rol important în menținerea tarifelor la un nivel scăzut pe rutele unde concura cu marile companii aeriene.
Colapsul evidențiază impactul sever al creșterii accelerate a prețurilor la combustibil, cauzată de războiul din Iran, asupra companiilor mai vulnerabile din sector.
Planul de restructurare al Spirit se baza pe un preț al combustibilului de aproximativ 2,24 dolari pe galon în 2026 și 2,14 dolari în 2027. În realitate, însă, costurile au urcat până la circa 4,51 dolari pe galon la finalul lunii aprilie, lăsând compania fără șanse de supraviețuire în lipsa unei finanțări noi.