Reabilitarea termica a blocurilor de locuit – un fiasco total

In Programul de actiuni pe anul 2005 pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate au fost incluse doar 26 de blocuri, din sapte localitati, fara respectarea criteriilor legale de selectie.

Oricum, e cert ca nici macar aceste blocuri (in orice caz, nu toate) nu vor ajunge sa fie modernizate fiindca proprietarii sunt luati prin surprindere, n-au banii necesari si nici nu vor sa-si ipotecheze apartamentele.

Guvernul Nastase prevazuse alocarea a 99 de milioane de euro pentru programul de reabilitare termica a blocurilor pe 2005. Guvernul Tariceanu a aprobat lucrari de vreo 5 milioane de euro si e posibil sa nu se cheltuiasca nici jumatate

La recensamantul populatiei si locuintelor din 18 martie 2002 s-a constatat ca sectorul rezidential al Romaniei cuprinde 8.110.407 locuinte, in 4.846.572 cladiri, din care in mediul urban sunt 1.141.687 cladiri, cu 4.260.752 locuinte. 53% din cladiri sunt mai vechi de 40 ani, 37% au o vechime cuprinsa intre 20 si 40 ani, iar 10% sunt sub 20 ani vechime.

Sectorul rezidential ocupa locul al doilea in economie, din punctul de vedere al consumului energetic. La nivelul anului 2001, consumul final de energie in sectorul casnic a fost 7.197 mii tep.

Usoara scadere a consumului fata de anii anteriori este atribuita reducerii utilizarii energiei termice din sistemele de alimentare centralizata si a altor tipuri de combustibili, in pofida cresterii consumului de gaze naturale. Numarul de cladiri conectate la sistemele de alimentare centralizata cu energie termica in iarna 2001-2002 a fost de 2.353.506, din care 2.330.012 in zonele urbane.

Program: 11 ani, 25.000 cladiri, 1.187 milioane euro

Pe ansamblul cladirilor de locuit, eficienta utilizarii caldurii pentru incalzire, apa calda si prepararea hranei este de 43% din cantitatea de caldura furnizata de surse; pentru municipiul Bucuresti, aceasta este de 63%.

In privinta sectorului rezidential, raportul dintre intensitatile energetice din Romania si cele ale tarilor din Uniunea Europeana este cuprins intre 6,58 si 12,76. Consumul de resurse primare in sistemele de alimentare centralizata cu energie termica, desi descrescator, este cu aproximativ 13% mai mare decat consumul final de resurse primare inregistrat in industrie.

Ponderea cea mai importanta din economia de energie obtinuta ca efect al reducerii consumurilor actuale se poate realiza in sectorul rezidential, in principal prin reabilitarea termica a cladirilor si cresterea eficientei sistemelor de incalzire a locuintelor, a instalatiilor de iluminat si a echipamentelor electrocasnice.

In Programul national de reabilitare termica a cladirilor de locuit multietajate, adoptat de guvernul Nastase in iulie 2002, pentru intervalul 2004-2015, sunt incluse 25.000 de cladiri de locuit multietajate (800.000 apartamente).

Efortul financiar necesar indeplinirii acestui obiectiv a fost estimat, la vremea respectiva, la 940 milioane euro, din care 240 milioane euro alocati de la bugetul de stat. Dupa doi ani, cifrele au crescut simtitor: 1.187 milioane euro, din care circa 303 milioane euro alocate de la bugetul de stat).

Ce inseamna reabilitarea termica, cine se ocupa, de unde vin banii

Prin Ordonanta de Urgenta 174/2002, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 211/2003, s-au instituit masuri speciale pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuinte. Reabilitarea consta in interventii la:

a) pereti exteriori, inclusiv ferestre si usi exterioare, terasa, planseul peste subsol si alte elemente structurale si nestructurale care constituie anvelopa cladirii;

b) instalatiile de incalzire si de preparare a apei calde menajere, aferente cladirii.

Au fost desemnati coordonatori ai programelor anuale de reabilitare termica primarii municipiilor si oraselor, respectiv primarii sectoarelor din Bucuresti.

Proprietarilor si asociatiilor de proprietari/locatari, precum si persoanelor juridice care au in administrare spatii blocuri le revin efectuarea expertizei si auditului energetic al cladirii, aprobarea in adunarea generala a proprietarilor/locatarilor a deciziei pentru reabilitarea termica a cladirii, precum si proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare termica a anvelopei cladirii

si/sau a instalatiilor de incalzire si de producere a apei calde menajere, aferente cladirii.

Fondurile necesare finantarii cheltuielilor pentru executarea lucrarilor de reabilitare termica se asigura astfel:

a) din credite si/sau alocatii de la bugetul de stat, care vor acoperi 85% din cheltuieli (inclusiv TVA), din care 30% se constituie in subventie de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei; in cazul locuintelor proprietate a persoanelor fizice, 15% din cheltuieli trebuie avansate din

fondul de reparatii al asociatiei de proprietari/locatari;

b) din bugetele locale, pentru locuintele si spatiile cu alta destinatie decat cea de locuinta, existente in proprietatea sau in administrarea unitatilor administrativ-teritoriale;

c) din bugetul de stat, din bugetele locale sau din venituri proprii, dupa caz, in limita fondurilor stabilite anual cu aceasta destinatie, pentru locuintele si spatiile cu alta destinatie decat cea de locuinta, existente in proprietatea sau in administrarea celorlalte institutii publice, in functie de subordonarea institutiilor respective;

d) din fondurile proprii ale agentilor economici, pentru locuintele si spatiile cu alta destinatie decat cea de locuinta, existente in proprietatea sau in administrarea acestora.

Ce trebuie sa faca proprietarii de locuinte

Proprietarii locuintelor, persoane fizice, din cladirile de locuit multietajate incluse in programele anuale beneficiaza de finantarea cheltuielilor pentru executarea lucrarilor de reabilitare termica, in conditiile in care:

a) aproba in adunarea generala a proprietarilor decizia de interventie si semneaza conventia-cadru cu Consiliile judetene, locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Consiliile Locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pentru derularea, in conditiile legii, a actiunilor pentru reabilitarea termica a cladirii;

b) instituie in favoarea statului ipoteca legala asupra locuintei;

c) se obliga sa restituie, la terminarea lucrarilor de reabilitare termica a cladirii, sumele alocate din bugetul de stat pentru executarea lucrarilor de interventie, mai putin subventia prevazuta la art. 8 lit. a), in rate lunare egale, cu o dobanda de 5% pe an si cu o durata de rambursare de zece ani de la data receptiei terminarii lucrarilor;

in cazul intarzierii la plata a ratelor cu mai mult de 30 de zile, se calculeaza majorari de intarziere la ratele scadente, aplicandu-se cota de majorare, stabilita in conditiile legii, pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.

Criterii de selectie degeaba

Din toate aceste conditii, cea mai restrictiva este cea legata de instituirea ipotecii pe locuinta proprietate personala, pentru fiecare din zecile de apartamente dintr-un bloc de locuinte. Practic, ajunge ca un singur proprietar sa se opuna si procesul este blocat. In plus, apar complicatii de ordin juridic in momentul in care statul ar uza de drepturile sale asupra ipotecii.

Conflictele juridice tripartite (stat – asociatii de proprietari – proprietari individuali) sunt foarte probabile.

Ipoteca, bat-o vina, este si principalul motiv pentru care pana acum nu s-a realizat mai nimic din cele prevazute in Strategia nationala in domeniul eficientei energetice si in OUG 174/2005.

In Strategie s-a prevazut alocarea a 96 de milioane de euro in 2004 si a cate 99 de milioane de euro in 2005 si in 2006, pentru Programele anuale de actiuni pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuinte.

Abia anul acesta, prin HG nr. 805/14 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 697 din 3 august 2005, s-a aprobat Programul de actiuni pentru reabilitarea termica a 26 de blocuri de locuinte (1.209 apartamente) din sapte localitati! Studiindu-se putin lista cu orasele si blocurile respective si comparandu-se cu normativul (HG 1.

070/2003) care a instituit criteriile de selectie a cladirilor ce sunt incluse, prioritar, in programele de reabilitare termica, se poate lesne constata ca legea a fost ignorata.

Astfel, doua orase din cele sapte sunt in zona climatica I, patru sunt in zona II si unul in zona III, in vreme ce prioritate au orasele din zona IV! Pe de alta parte, din cele 26 de blocuri, 22 au maximum patru etaje, desi normativul da prioritate celor cu mai multe niveluri; toate blocurile sunt construite dupa anul 1962, desi se da prioritate celor mai vechi, construite incepand cu anul 1950;

pe lista figureaza trei orase mici (Topoloveni, Moldova Noua si Medgidia), desi au prioritate localitatile dens populate. Probabil insa ca alte asociatii de proprietari, care au aplicat pentru programul de reabilitare termica, nu au intrunit conditiile de eligibilitate si astfel Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului (MTCT) a fost nevoit sa puna pe lista ce a gasit.

Nu putem sti adevarul intrucat, desi am solicitat din timp, in scris, o discutie lamuritoare cu o persoana abilitata din MTCT, am fost ignorati. Una peste alta, programul de reabilitare termica este un fiasco. Considerandu-se ca pentru fiecare din cele 1.206 apartamente s-ar cheltui valoarea maxima prevazuta pentru lucrarile de reabilitare termica, adica 5.

000 euro, suma totala nu ar depasi 6 milioane de euro. Infim, fata de cele 99 de milioane prevazute in Strategie.

Primariile nu cunosc si nu respecta legea

Exista si o alta cauza (pe langa absurditatea instituirii ipotecii pe apartament, pentru sume mai mici de 5.000 de euro) pentru care s-a ajuns la acest rezultat: indolenta autoritatilor locale. Este relevant exemplul Capitalei, respectiv al primariilor de sector.

Consiliile locale de sector aveau, printre altele, obligatia de a notifica asociatiilor de proprietari/locatari conditiile de eligibilitate si criteriile de selectie a cladirilor de locuit multietajate, precum si etapele de interventie si modul de finantare a cheltuielilor, in conditiile OUG 174/2002.

Tot legea obliga consiliile sa analizeze solicitarile si sa verifice documentele primite, intocmind listele de prioritati anuale, pe care sa le inainteze Primariei Capitalei.

Potrivit celor relatate de reprezentantii asociatiilor care au depus cereri pentru reabilitarea termica, pana anul acesta nici macar nu se stia, la nivelul primariile de sector „cu ce se mananca” legislatia referitoare la reabilitarea termica a blocurilor, iar oamenii au fost purtati degeaba pe drumuri, intre MTCT, Primaria Capitalei si primariile de sector.

Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari „Habitat”, spune ca, in ciuda insistentelor, doar doi dintre primarii de sector nou-alesi au manifestat oarecare interes fata de problematica reabilitarii termice a blocurilor de locuinte: Adrian Inimaroiu, primarul sectorului 4, si Cristian Poteras, primarul Sectorului 6.

Noi am solicitat in scris, tuturor primariilor de sector, sa ne precizeze urmatoarele:

1. Cate asociatii de proprietari au fost notificate, pana in prezent, de consiliul local al sectorului, referitor la conditiile de eligibilitate si criteriile de selectie a cladirilor de locuit multietajate, precum si etapele de interventie si modul de finantare a cheltuielilor, in conditiile OUG 74/2002?

2. Cate asociatii de proprietari notificate au solicitat in scris consiliului local includerea cladirilor in programele anuale de reabilitare termica?

3. Cate solicitari au fost evaluate, respectiv aprobate/respinse? Cate solicitari se regasesc in listele de prioritati anuale cuprinzand si estimarea cheltuielilor, pe etape de interventie si surse de finantare, pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate, inaintate Consiliului General al Municipiului Bucuresti?

Pana la inchiderea editiei, am primit raspunsuri de la Primaria Sectorului 3 si de la Primaria Sectorului 6. In ambele comunicate a fost ocolit raspunsul la prima intrebare. In comunicatul Primariei Sectorului 3 se arata ca „Biroul Relatii cu Asociatiile de Proprietari, cu sediul in str. Lucretiu Patrascanu nr.

3-5 nu a primit nici o solicitare scrisa (insotita de documentatia necesara) din partea Asociatiilor de Proprietari, pentru reabilitarea termica a cladirilor”.

De asemenea, ni s-a pus la dispozitie un comunicat de presa din 8 iulie 2005, prin care asociatiile de proprietari din sectorul 3 au fost invitate sa depuna documentatia pentru reabilitarea termica a cladirilor, pana la data de 1 august 2005, in timpul programului cu publicul (luni, miercuri, joi intre orele 9.00-19.00; marti si vineri intre orele 9.00-17.00; iar sambata intre orele 9.00-14.00).

Detalii suplimentare la tel. 341.07.14.

Nici Primaria Sectorului 6 nu a primit vreo solicitare de intrare in programul de reabilitare termica (cu toate acestea, unul din cele trei blocuri din Capitala incluse pe lista aprobata de guvern luna trecuta este din sectorul 6; asociatia din blocul respectiv s-ar fi adresat direct MTCT, spun reprezentantii primariei).

Ce zic „beneficiarii”

In Programul de actiuni pe anul 2005 privind reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate, aprobat prin HG 805/2005, au fost incluse, spuneam, trei blocuri din Capitala: unul in sectorul 1, al doilea in sectorul 5 si al treilea in sectorul 6.

Noi am trecut pe la fiecare din aceste blocuri si am discutat cu reprezentantii asociatiilor de proprietari, pentru a vedea ce demersuri au facut pe langa autoritati si cum considera ca vor evolua lucrurile de aici incolo. Concluzia a fost ca toata lumea este in ceata, includerea in Programul de actiuni fiind o surpriza generala.

Mai mult, nimeni nu este hotarat sa faca pasi decisivi inainte, din pricina costurilor implicate si a problemei legate de ipotecarea locuintelor.

Blocul din Bd. Ion Mihalache (fost 1 Mai) nr. 35-37 este singurul cu 10 etaje dintre cele trei, fiind relativ recent construit (1982).

Presedintele asociatiei de proprietari, Ioana Dumitrescu, si vicepresedintele Mihail Roman ne-au precizat ca au depus dosarul cu solicitarea includerii „in programul-pilot” de reabilitare termica abia in februarie anul acesta, la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). Atat stiu.

Constatand insa ca nu e vorba de un program-pilot si ca, prin urmare, factura pentru achitarea lucrarilor de reabilitare va fi costisitoare, cei doi si-au exprimat scepticismul in privinta evolutiei ulterioare includerii blocului lor pe lista de prioritati aprobata de executiv.

Stefan Lupsescu, administratorul blocului din Aleea Politehnicii nr. 2, spune ca asociatia pe care o reprezinta a facut cereri scrise pentru includerea in programul de reabilitare atat la MTCT, cat si la Primaria Capitalei si la Primaria Sectorului 6, incepand din anul 2003.

Insa acum proprietarii din bloc sunt speriati de perspectiva cheltuielilor si de obligativitatea ipotecarii apartamentelor: „Jumatate din proprietari sunt pensionari. De unde sa plateasca? Va dati seama, acum am aflat ca doar auditul ne-ar costa vreo 30 de milioane de lei!”.

Ioan Nan, membru in comitetul de bloc din Aleea Costinesti nr. 7, s-a oupat de problema includerii in programul de reabilitare. Asociatia a facut cerere mai intai la MTCT, in 2003.

Apoi, in februarie 2004, s-a adresat Primariei Sectorului 5: „La vremea aia, nimeni de acolo nu stia nimic de problema asta”, isi aminteste dl Nan, adaugand ca „nu stim ce vom face mai departe. Vrem sa aflam cat ne costa, ca sa putem sa convingem toti proprietarii sa-si dea acordul”.

Criteriile de selectie a blocurilor ce pot fi reabilitate termic

Conform legii (HG 1070/2003), conditiile de eligibilitate a cladirilor de locuit multietajate propuse a fi incluse in programele anuale de actiuni pentru reabilitare termica sunt:

a) existenta hotararii, adoptata in adunarea generala a proprietarilor, privind aprobarea deciziei de interventie pentru reabilitarea termica a cladirii, in conditiile OUG 174/2002;

b) existenta fondului de reparatii disponibil finantarii cheltuielilor pentru reabilitarea termica a cladirii – respectiv avansul de 15% care, potrivit legii, revine in sarcina asociatiei de proprietari.

Criteriile tehnice de selectie a cladirilor de locuit multietajate propuse a fi incluse in programele anuale sunt:

a) anul construirii (anul receptiei cladirii), in intervalul 1950-1985, avand prioritate cele cu o vechime mai mare;

b) proiectul dupa care a fost executata cladirea si solutia constructiva, avand prioritate cele construite dupa proiecte-tip in solutia constructiva cu panouri mari;

c) starea tehnica a cladirii, din punct de vedere al cerintei de rezistenta si stabilitate, avand prioritate cele care nu necesita lucrari de consolidare;

d) zona climatica, ordinea de prioritate a amplasamentelor fiind in: zona IV, zona III, zona II, zona I, zone climatice stabilite prin reglementarile tehnice in vigoare;

e) regimul de inaltime al cladirii, avand prioritate cele cu mai multe niveluri;

f) numarul de apartamente, avand prioritate cele cu numar mai mare de apartamente;

g) suprafata desfasurata, avand prioritate cele cu suprafata desfasurata mai mare;

h) modul de inregistrare (contorizat/pausal) si consumul de energie termica din ultimul an calendaristic pentru incalzire si alimentare cu apa calda menajera, avand prioritate cele contorizate si cele cu consum mare de agent termic inregistrat in ultimul an calendaristic;

i) existenta unor factori cu efecte agravante asupra igienei si sanatatii oamenilor (igrasie, mucegai etc.);

j) densitatea populatiei din zona de amplasare, avand prioritate cele amplasate in zone dens populate;

k) pierderile termice ale cladirii, avand prioritate cele cu pierderi mai mari.

Circuitul reabilitarii termice in natura

1. Consiliile locale ale municipiilor/oraselor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, identifica si inventariaza cladirile de locuit multietajate si notifica asociatiilor de proprietari/locatari conditiile de eligibilitate si criteriile de selectie a cladirilor de locuit multietajate, precum si etapele de interventie si modul de finantare a cheltuielilor, in conditiile OUG 174/2002.

2. Asociatiile de proprietari notificate pot solicita in scris consiliului local includerea cladirilor in programele anuale de reabilitare termica.

Solicitarea va fi insotita de urmatoarele documente: a) fisa de identificare a cladirii de locuit multietajate (formular tipizat, anexa la HG 1070/2003); b) lista proprietarilor si destinatia spatiilor din cladirea de locuit multietajata (formular tipizat, anexa la HG 1070/2003); c) hotararea adunarii generale a proprietarilor privind aprobarea deciziei de interventie pentru reabilitarea termica

a cladirii; d) extrasul de cont din care sa reiasa fondul de reparatii disponibil finantarii cheltuielilor pentru reabilitarea termica a cladirii care, potrivit legii, revine in sarcina asociatiei de proprietari.

3.

Consiliile locale ale municipiilor/oraselor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti analizeaza solicitarile si verifica documentele primite, intocmesc listele de prioritati anuale cuprinzand si estimarea cheltuielilor, pe etape de interventie si surse de finantare pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate, si le inainteaza consiliilor judetene, respectiv

Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

4.

Consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti analizeaza listele de prioritati primite si transmit la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului centralizatoarele listelor pe localitati, respectiv sectoare ale municipiului Bucuresti, cuprinzand nominalizarea cladirilor de locuit multietajate propuse a fi incluse in programele anuale si estimarea

cheltuielilor aferente, cu precizarea surselor de finantare, pe etape de interventie pentru reabilitare termica.

5. MTCT, in baza fundamentarilor prezentate de autoritatile publice locale, solicita Ministerului Finantelor Publice includerea in proiectul bugetului de stat a sumelor necesare din alocatii de la bugetul de stat, pentru finantarea cheltuielilor cu reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate.

6. In limita fondurilor cu aceasta destinatie, aprobate anual prin legea bugetului de stat, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului definitiveaza programul anual de reabilitare termica a cladirilor de locuit multietajate si il supune aprobarii guvernului.