Reabilitarea termica a cladirilor monument si din zonele protejate s-ar putea face fara autorizatie de construire – Proiect legislativ

Reabilitarea termica a cladirilor aflate in zonele protejate si din zona de protectie a cladirilor monument istoric s-ar putea face fara autorizatie de construire, potrivit unui proiect initiat de un grup de parlamentari PNL si PSD. In plus, chiar cladirile monument istoric ar putea fi reabilitate termic fara autorizatie, potrivit documentului. Proiectul legislativ a fost respins de Senat la sfarsitul anului trecut, insa el va fi rediscutat in aceasta saptamana de Comisia de Administratie de pe langa Camera Deputatilor. Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, Serban Tiganas, spune ca aceasta lege, daca va fi adoptata, va duce la distrugerea cladirilor de patrimoniu.

documente

Proiect de lege

(4 Mar 2014) PDF, 43KB

Potrivit primului articol al proiectului de lege este nevoie de autorizatie de construire pentru „lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari cu exceptia lucrarilor de reabilitare energetica a anvelopei si/sau a acoperisului – daca nu se schimba sistemul constructiv al acestuia, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate in acelasi imobil – teren si/sau constructii, la constructii amplasate in zone de protectie a monumentelor si in zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la constructii cu valoare arhitecturala sau istorica deosebita, stabilite prin documentatii de urbanism aprobate”.

Urmatorul articol este ambigu, specificandu-se ca pentru reabilitarea termica a monumentelor istorice este nevoie de autorizatie de construire.

Atfel, lucrarile de reabilitare s-ar putea realiza doar in baza unei declaratii notariale.

„Lucrarile de reabilitare energetica a anvelopei si/sau a acoperisului – daca nu se schimba sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasa, sarpanta executate la cladirile amplasate in zonele de protectie a monumentelor si/sau a zonelor construite protejate se pot realiza numai in baza unei declaratii notariale pe propria raspundere prin care proprietarul se angajeaza ca lucrarile respecta prevederile art.11 din prezenta lege. Declaratia notariala pe propria raspundere se depune cu numar de inregistrare la autoritatea publica locala in sarcina careia ar fi revenit eliberarea autorizatiei de construire”, se mai arata in proiectul de lege ce urmeaza sa fie discutat de Comisia de Administratie de pe langa Camera deputatilor.

In prezent, legea permite reabilitarea termica fara autorizatiei de construire pentru „cladiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau in curs de clasare, respectiv situate in afara zonelor de protectie a monumentelor si/sau a zonelor construite protejate”.

Initiatorii acestui proiect de lege, deputatii Babus Radu, Bucura-Oprescu Simona, Ciolacu Ion-Marcel, Almajanu Marin, Ispir Raluca-Cristina, Palar Ionel, Surdu Raluca, Thuma Hubert Petru Stefan si Marocico Ion – motiveaza ca aceste masuri se impun pentru respectarea Constitutiei Romaniei.

„Costurile financiare si de timp pentru obtinerea documentatiei sunt fara indoiala considerabile. Art.16 din Constitutia Romaniei, republicata, prevede faptul ca ‘Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari’, si totusi observam ca in cazul Legii nr.50/1991 se disting doua categorii de cetateni care beneficiaza in mod diferit de prevederile legale. Pe de o parte, proprietarii de imobile care nu sunt inscrise in zonele de constructie protejate beneficiaza de prevederile art.11, alin.(1), lit.h), iar cei care au astfel de proprietati, desi sunt obligati in egala masura de Legea nr.153/2011 sa ia masurile aferente reabilitarii, nu beneficiaza de aceleasi drepturi, fiind nevoiti sa obtina autorizatie de construire. Avand in vedere cele de mai sus, consideram oportuna modificarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul acordarii dreptului de a intreprinde lucrari de anvelopare pentru cladirile amplasate in zonele de protectie a monumentelor si/sau in zonelor construite protejate, fara necesitatea obtinerii autorizatiei de construire atat timp cat nu sunt incalcate normele de protectie arhitectonica impuse de legislatia in vigoare”, se arata in expunerea de motive a proiectului de lege.

Un exemplu a ceea ce se poate intampla daca se intervine necorespunzator pe o casa de patrimoniu este imobilul din strada George Georgescu nr. 16 (foto).

„Izolarea termica a facut „minuni” pentru casa de pe strada George Georgescu nr. 16 (fosta Calea Rahovei nr. 60), sector 5, aflata intr-o oaza care a scapat de demolarile masive din anii ’80, dar nu a scapat de „modernizarea” din secolul 21.Ce-a facut proprietarul de la nr. 16? S-a gandit ca fatada neoclasica stil 1890 e veche si degradata. Jos TOATE, inclusiv capitelurile coloanelor si frontonul. Dupa simplificare, toata fatada a fost placata cu polistiren expandat si spoita in crem si maroniu! Ca o ironie, a mentinut vechiul portal de acces. Inca o casa din patrimoniul vechi construit, relevant pentru istoria Bucurestilor, a fost distrusa, de aceasta data nu prin demolare. Izolarea termica este in clipa de fata, alaturi de demolarile ilegale, cel mai mare dusman al orasului autentic, intrucat egalizeaza tot si transforma orice cladire intr-un kitsch. Orasul isi pierde personalitatea, specificul si farmecul”, scriu pe Facebook bloggerii de la Rezistenta Urbana.

• Ce parere au arhitectii si societatea civila despre aceasta initiativa legislativa

Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania:„Propunerea de modificare a legii pentru autorizarea construirii in vederea exceptarii anveloparii cladirilor monument istoric de la autorizare este complet neavenita, demonstrand mai multe slabiciuni ale practicilor administrative endemice pentru Romania. O astfel de exceptie de la autorizare ar conduce direct si evident la distrugerea fatadelor valoroase ale cladirilor listate ca monument istoric si scoaterea acestora de sub regimul de protectie impus in prezent de lege. S-ar incuraja mutilarea fatadelor si pierderea identitatii originale data de materialele folosite si de detaliile ornamentatiei arhitecturale prin utilizarea de sisteme de anvelopare neadecvate constructiilor istorice, respectiv imbracarea in materiale termoizolante, polistiren expandat si tencuieli colorate in cele mai multe situatii. De asemenea, s-ar pierde complet posibilitatea de control a statului asupra interventiilor pe monumentele istorice, exact la ceea ce reprezinta interesul public evident, imaginea acestora catre spatiul public, adica anvelopa cladirii despre care se vorbeste in textul legislativ”.

Acesta sustine ca din aceasta propunere legislativa ies in evidenta urmatoarele probleme:

1. Lipsa de performanta a administratiilor in ceea ce priveste autorizarea construirii, mai ales referitor la interventiile pe constructiile protejate listate ca monument istoric, cauza fiind incapacitatea entitatilor avizatoare responsabile cu patrimoniul de a elibera avize in ritmul tuturor celorlalte entitati care sunt organizate mult mai bine. Procedurile de eliberare a avizelor insemna timpi de cateva ori mai lungi decat pentru alte avize, afectand calendarele importante pentru investitii si generand nemultumiri justificate ale investitorilor sau proprietarilor.

2. Contradictia dintre intentiile si interesele administratiilor locale de a incuraja investitiile, intentii sustinute de initiativa legislativa si capacitatea statului roman de a asigura un cadru de avizare pentru arhitectura de patrimoniu, competent si performant atat ca specialisti cat si ca management si operativitate.

3. Tendintele, evidentiate de multiple situatii din ultimii ani, de a scoate interventiile asupra monumentelor din raza atentiei publice firesti pentru arhitectura de patrimoniu. Societatea civila reactioneaza tot mai prompt si vehement impotriva degradarilor si distrugerii patrimoniului arhitectural si se incearca anularea bazei legale prin care reprezentantii societatii au reusit nu de putine ori sa anuleze autorizari de construire ilegale prin apel la justitie.

In concluzie, Serban Tiganas este de pare ca „aceasta propunere este un atentat iresponsabil la calitatea cadrului vietii cetatenilor Romaniei prin deschiderea de cai ireversibile pentru degradarea arhitecturii de patrimoniu in numele eficientei energetice a constructiilor. Se ignora complet faptul ca pentru cladirile monument exista tehnologii de crestere a performantelor energetice fara compromiterea fatadelor, cu interventii suple in general la interior, cu materiale si sisteme disponibile si utilizate in tarile civilizate din punct de vedere al respectarii patrimoniului arhitectural. Ordinul Arhitectilor din Romania se opune ferm acestei initiative, dar sustine clar necesitatea reformarii sistemului de avizare in domeniul monumentelor istorice in sensul cresterii operativitatii acestuia, fara de care activitatea de protejare prin avizare este perceputa de societate si de politicieni ca o frana in calea dezvoltarii”.

Dan Marin, arhitect, membru al comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Bucuresti-Ilfov:„Initiativa parlamentara care are ca scop eliminarea autorizatiei de constructie pentru reabilitarea energetica a cladirilor clasate monument istoric, a celor aflate in zonele de protectie ale monumentelor istorice si in zonele protejate este o aberatie. Ar fi de dorit ca, atunci cand au initiative intr-un anumit domeniu, parlamentarii sa-si asigure o minima cunoastere a naturii si a legislatiei lui specifice, nationale si internationale”.

Dan Marin spune ca aceasta initiativa are cel putin patru contradictii majore:

1. Se propune eliminarea autorizatiei, dar se pune si conditia ” aparent rezonabila ” „atata timp cat nu sunt incalcate normele de protectie arhitectonica impuse de legislatia in vigoare”. Daca se elimina insa autorizatia, dispar, in mod logic, atat proiectul cat si avizul de specialitate; in aceste conditii, cine mai poate stabili, cu obiectivitate, ca normele respective sunt respectate?

2. In principiu, izolarea cladirilor istorice prin placarea fatadelor cu materiale termoizolante este un procedeu distructiv, care le anuleaza imaginea si implicit valoarea istorico-culturala. Exista si alte procedee, mai putin invazive, practicate in alte tari, dar, daca nu mai exista proiect, aviz de specialitate si autorizatie, cine mai propune solutiile tehnice adecvate? Cine si pe ce baze stabileste ce se poate face si ce nu?

3. Eliminarea suitei proiect-aviz-autorizatie inseamna eliminarea oricarei competente si control de specialitate privind acest tip de interventie in zonele istorice. Este o modificare a Legii nr.50/1991 care neaga in fapt insasi ideea de protectie patrimoniala sustinuta prin Legea nr.422/2001 privind monumentele istorice. Invocarea in acest context a unei asa-zise declaratii notariale a proprietarului este absurda si fara legatura cu esenta problemei.

4. Conflictul indirect pe care aceasta initiativa il creeaza in raport cu Legea nr.422/2001, este si un conflict cu legislatia europeana care a stat la baza ei. Prin Legea nr.157/1997, Romania a aderat la Conventia pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei (Conventia de la Granada, 1985), care prevede in mod explicit obligativitatea „procedurilor corespunzatoare de control si autorizare”. Prin aceasta propunere, se elimina orice procedura de control si autorizare.

Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro-Do-Mo: „Patrimoniul arhitectural va fi supus distrugerilor ireversibile daca se va adopta modificarea legii 50/1991 de realizare a lucrarilor de reabilitare termica asupra monumentelor istorice si a constructiilor cu valoare arhitecturala si istorica din zonele construite protejate fara obtinerea in prealabil a autorizatiei de construire. Aceasta initiativa legislativa va deschide drumul interventiilor necontrolate asupra patrimoniului construit, reprezentind o incalcare flagranta a principiilor care stau la baza legislatiei nationale si internationale de protejare si conservare a patrimoniului”.