Președintele Nicușor Dan a vrut să evite un guvern din care să facă parte AUR și a desemnat un premier dintr-un partid neparlamentar. Ce o fi mai grav într-o democrație: să aduci la guvernare un partid cu înclinații nedemocratice, dar ales de cetățeni, sau să ignori voința oamenilor? Răspunsul nu e ușor.
- Desemnat joi după-amiază premier de către președinte, Tomac va trebui ca în 10 zile să propună în Parlament un program de guvernare. „Voi veni cu o echipă de specialiști, pentru un guvern tehnic, nu politic”, a declarat premierul desemnat.
- La alegerile parlamentare din 2024, Tomac a fost în fața românilor cu programul său și al partidului. Să ne reamintim câți l-au acceptat.
- Pentru că una dintre minciunile mari ale lui Călin Georgescu se bazează exact pe un asemenea moment.
Eugen Tomac, 44 de ani, liderul unui partid neparlamentar, PMP, a fost desemnat de președintele României să conducă Guvernului României. La alegerile din 2024, formațiunea condusă de Eugen Tomac a participat într-o alianță, Forța Dreptei, care a obținut 2% la Camera Deputaților și 1,88% la Senat.
Dacă românii ar fi vrut să fie conduși de Eugen Tomac l-ar fi votat în 2024, așa cum l-au votat ca președinte pe Nicușor Dan. Iar pe Dan l-au ales ca președinte nu pentru că le-a spus că îl va nominaliza premier pe Tomac. Ne amintim corect, da?
Oamenii au refuzat, în alegeri, programul lui Tomac
Pe lângă toate celelalte probleme pe care le avem s-a mai adaugat una pe listă: lipsa completă de legitimitate de la vârful puterii executive a statului. După anularea alegerilor prezidențiale, avem acum și anularea alegerilor parlamentare.
Dar cu ce este diferită această situație de cea a unui premier tehnocrat?, mă veți întreba pe bună dreptate. Una dintre diferențe e că un tehnocrat nu a trecut prin examenul alegerilor, în timp ce Eugen Tomac, da. Iar oamenii și-au spus părerea despre programul lui.
Nu discutăm aici calitatea umană a lui Tomac. Nu ni-l facem prieten. Îl angajăm premier.
Ce discutăm e măsura în care oamenii au acceptat propunerile lui Tomac pentru România. Sub 2% dintre români au găsit ideile politice ale PMP potrivite pentru ei.
Răspunsul la criză ar fi trebuit să vină de la PSD
Dacă algoritmul democratic nu a contat în desemnarea premierului, atunci pe ce s-a bazat președintele? Putem doar intui. În apărarea acestuia poate fi invocat, totuși, eșecul negocierilor dintre partidele „pro-occidentale”. Pe cine să numească Nicușor Dan premier dacă PSD, PNL, USR și UDMR nu s-au înțeles pentru o nouă formulă de guvernare?
Dacă opțiunile la urne ar fi contat, atunci răspunsul cel mai logic al crizei ar fi trebuit să vină de la PSD – partidul care la alegerile parlamentare din 2024 a obținut cele mai multe voturi. Iar dacă la guvernare s-ar fi alăturat și AUR, atunci e just și democratic.
Căci o democrație nu e comodă, dar principiile ei merită apărate mai ales când rezultatul nu-ți convine.
Oare ce e mai rău într-o democrație? Să ignori complet voința cetățenilor sau să învestești un guvern din care să facă parte un partid cu înclinații antidemocratice? Întrebarea nu e simplă, să nu ne grăbim.
Unele țări apelează la armată ca să rezolve crizele politice
În această lume, s-au testat diverse rezolvări la situații politice „imposibile”. Prin democrațiile asiatice, de exemplu, se mai întâmplă ca atunci când partidele nu se înțeleg cine să conducă, guvernarea să fie preluată de armată.
Pretextul ar fi că o țară nu poate rămâne mult timp fără guvern, ar fi haos. S-a întâmplat, de exemplu, în Thailanda între 2014 și 2020. A fost nevoie de șase ani de juntă militară, ca țara să revină la democrație (una cu sechele grave, dar asta e altă discuție).
Minciuna lui Călin Georgescu
Veți spune că exemplul este exagerat, pentru nu suntem în Asia, ci în Uniunea Europeană. Totuși, să nu uităm că nicăieri în UE nu s-a anulat un tur de alegeri prezidențiale, după ce candidaturile au fost validate de instituțiile statului, iar oamenii și-au exprimat liber opțiunea.
În 2024, în loc să-i sancționăm pe șefii instituțiilor care l-au lăsat pe Călin Georgescu să candideze, declarând mincinos „finanțare zero”, noi am sancționat votul cetățenilor.
Și, astfel, Georgescu se poate proclama „câștigătorul alegerilor”, ceea ce e un neadevăr: el câștigase primul tur, nu alegerile.
Și noi suntem mai militarizați decât recunoaștem
România este o societate mult mai militarizată decât țările din Uniunea Europeană. Putem să ne ascundem după scuza călduță că „astea sunt teoriile conspirației” sau putem să recunoaștem semnele din jurul nostru: de la generalii în rezervă pe care-i vedem în fiecare seară la televizor discutând subiecte politice, până la faptul că ne trezim cu contracte de sute de milioane de euro semnate de SRI, în mod complet netransparent, cu o companie de telecomunicații care, întâmplător, deține și o televiziune influentă de știri.
Pe ce criterii a fost aleasă Digi? Ce competențe a dovedit în securitate cibernetică și LLM de Inteligență Artificială, pentru a primi un contract de 196 de milioane de euro din programul SAFE?
Sunt întrebări legitime care în Franța sau Germania nu ar fi rămas în aer. În general, societățile de acolo sunt obișnuite să primească răspunsuri.
În România, nimeni nu se simte dator să dea vreo explicație. Iar acest lucru nu e vreo dovadă de democrație vibrantă. Răspunsul șefului de cabinet al premierului, Mihai Jurcă, că e bine „ca banii să rămână în România”, este doar o glumă nereușită.
Dacă oamenii votează fragmentat, nu îi unifici la masa verde
Spuneam că la crize precum cea din România există tot felul de rezolvări. În Germania, ca să izoleze partidul extremist AfD, partidele tradiționale au creat un zid de protecție: nu colaborează cu extremiștii și nu le votează proiectele deloc. Dar nici acolo nu e atât de ușor să izolezi extremiștii, pentru că obțin scoruri foarte mari în alegeri.
La noi, PSD și AUR colaborează, de fapt, foarte bine. Au dărâmat guvernul Bolojan împreună. Tot împreună, votează legi inspirate din Rusia și Ungaria lui Orban. Președintele nu-i vrea la guvernare, dar AUR participă totuși activ la treburile statului român. Este al doilea partid din România, fie că vrem, fie că nu. Și atunci cât de democratic este refuzul președintelui?
În principiu, crizele politice din democrații se rezolvă prin negocieri între partidele parlamentare. Iar dacă acestea eșuează, atunci alegerile anticipate sunt urmarea firească. Bulgaria a avut opt runde de alegeri în cinci ani. Până la urmă, vecinii au rezolvat-o pe calea democratică.
Dacă oamenii votează fragmentat, nu îi unifici la masa verde. Vei produce o polarizare suplimentară.
Enigma Eugen Tomac
În România, pare că totul se întâmplă în spatele ușilor închise. De ce a fost desemnat Eugen Tomac, exact consilierul președintelui pentru românii de pretutindeni, să formeze guvernul și nu un alt consilier, dacă tot vrea Nicușor Dan să meargă doar pe mâna oamenilor săi de încredere?
Are legătură această nominalizare cu proiectul unirii României cu Republica Moldova, de care se vorbește tot mai mult în ultima perioadă?
Eugen Tomac este un politician născut în sudul Basarabiei, pe teritoriul Ucrainei, și este cunoscut pentru susținerea proiectului unionist, la fel ca și mentorul său politic, Traian Băsescu. Este acesta proiectul secret al președintelui Nicușor Dan, unirea celor două țări despărțite de Prut?
Nu știm, pentru că nu ne spune nimeni nimic. Pare că toate lucrurile se decid în spatele unor uși închise. Cei care conduc nu simt nevoia să împărtășească cu noi treburile guvernării. Când închizi căile normale de comunicare toată furia se varsă în vot.
