Rebelii kurzi au avut baze de antrenament in Prahova

Cu toate acestea, scandalul declansat de autoritatile turce, potrivit carora in finantarea actiunilor violente ale teroristilor kurzi ar fi implicate si unele organizatii cu sediul in Romania, nu pare sa aiba suficienta sustinere.

Prahova, pe harta terorismului

Mai multe persoane suspectate ca facand parte dintr-o organizatie terorista kurda au fost in atentia serviciilor speciale romanesti. In rapoartele SRI din ultimii patru ani, au fost inserate permanent date despre existenta si activitatea unor retele de separatisti kurzi, inclusiv in judetul Prahova.

Echipele speciale ale Serviciului Roman de Informatii au identificat o tabara de antrenament a acestora in comuna Balta Doamnei. Aici, intr-o ferma izolata, situata in camp, 20 de turci de origine kurda au organizat o tabara logistica. In urma descinderilor facute acolo, s-a dovedit ca ei lucrau pentru PKK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

Patru barbati din respectivul grup au fost expulzati, iar un al cincilea, Diribas Ramazan, a fost declarat persona non grata in Romania. Alte asociatii si organizatii kurde au fost identificate, ulterior, in Busteni si in Sinaia. Acestea au fost atent monitorizate, insa activitatile lor nu au ridicat probleme.

SRI confirma, dar cu rezerve

Serviciile secrete confirma desfasurarea unor actiuni ale PKK in tara noastra, dar sustin ca autoritatile turce exagereaza gradul de pericol pe care l-ar reprezenta aceste actiuni.

Potrivit purtatorului de cuvant al SRI, Marius Bercaru, problema sustinerii financiare a PKK de catre asociatii si societati care activeaza pe teritoriul Romaniei a fost evidentiata in toate rapoartele institutiei din ultimii ani. Bercaru a spus, insa, ca sprijinirea financiara sau logistica a PKK de catre persoane si asociatii din Romania a scazut considerabil din 2000 pana in prezent.

Finantarea organizatiei teroriste PKK de pe teritoriul Romaniei este, in prezent, la un nivel cu totul nesemnificativ, se arata intr-un comunicat de presa al Serviciul Roman de Informatii, emis ca reactie la publicarea in editiile de marti ale ziarelor “Journal of Turkish Weekly” si “Today’s Zaman”, care apar la Ankara, a unor extrase dintr-un raport al Statului Majo General turc privind finantarea organizatiei teroriste PKK.

Potrivit comunicatului, informatiile publicate in presa turca fac trimitere la activitatile organizatiei legate de strangerea de fonduri, propaganda si prozelitism, iar raportul Statului Major General turc include aprecieri privind “eforturile si reusitele constante” ale serviciului roman in prevenirea finantarii terorismului.

Galeria cu extradati

Hasan Kaya, adjunctul liderului PKK, Abdullah O?alan, n-a primit statutul de refugiat din partea autoritatilor romane si a fost expulzat. Hasan Kaya, zis Sehmuz, a fost retinut, in aprilie 2001, pe Calea Victoriei, fiind imediat expulzat.

Despre Kaya, cotat drept cel mai dur recuperator PKK din Romania, se stia inca din anii 98-99 ca avea in jurul lui un grup de circa 30 de militanti ai PKK, pe care ii folosea pentru estorcarea oamenilor de afaceri turci sau kurzi de pe teritoriul Romaniei.

Kara Hasem a fost implicat in actiuni ale PKK pe teritoriul Romaniei, vizand strangerea de fonduri de la turcii aflati in tranzit sau veniti cu afaceri prin Romania. La finele lui 2001, Kara Hasem a fost trimis in judecata pentru lipsire de libertate si talharie. Alaturi de el a fost acuzat si Suleyman Bilen, zis Yilmaz, pentru aceleasi fapte, plus inca sapte talharii.

Un alt kurd extradat a fost Husayn Saral. In noiembrie 2001, autoritatile romane l-au acuzat pe Husayn Saral de jafuri armate, trafic cu stupefiante si arme, estorcare de fonduri si rapiri de persoane. Orhan Kop a fost retinut in februarie 2002 si expulzat in Turcia.

Cunoscut sub numele de cod Orhan, Kop a fost un important activist al PKK, avand in responsabilitate estorcarea si colectarea de fonduri pentru organizatie. El a intrat in Romania in anul 2000 sub o identitate falsa.

Istoria unui partid sangeros

Infiintat in 1984 cu scopul de a milita pentru independenta kurzilor, Partidul Muncitorilor din Kurdistan este asimilat organizatiilor teroriste in Uniunea Europeana si SUA. In anul 2002, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene, organizatiilor cunoscute ca sponsori ai PKK le-au fost blocate conturile bancare.

Raportul serviciilor de informatii ale armatei turce, care cuprinde o lista detaliata cu resursele financiare ale PKK, a fost inaintat statelor europene. In raportul respectiv, bazat pe informatii obtinute prin retelele de spionaj, Romania este acuzata ca tolereaza pe teritoriul sau organizatii care sprijina financiar Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

In document mai sunt mentionate si alte state, ca Germania, Austria, Spania, Belgia, Grecia, SUA, Rusia, Irlanda, Suedia, Norvegia, Italia si Marea Britanie.

Separatistii kurzi achizitioneaza arme folosind fondurile provenite de la asociatiile stabilite in aceste tari, fonduri care totalizeaza, potrivit raportului, peste 300 de milioane de dolari.Serviciile turce de securitate au dezvaluit, in mai multe rapoarte prezentate Statului-Major al armatei, ca tarile europene unde isi desfasoara activitatea asociatiile pro-PKK sunt Romania, Germania, Austria,

Spania, Belgia, Grecia, Finlanda, Danemarca, Rusia, Irlanda, Suedia, Norvegia, Italia si Marea Britanie, alaturi de Statele Unite. Asociatiile respective furnizeaza PKK fonduri cu care organizatia terorista achizitioneaza armament.

Autoritatile de la Ankara sunt decise sa lanseze o ampla campanie militara si diplomatica impotriva militantilor PKK, demers ce ar putea include si un atac impotriva pozitiilor ocupate de kurzi in nordul Irakului, in pofida unui acord cu Bagdadul, prin care astfel de manevre sunt interzise.

In paralel, presedintele Abdullah Gul, premierul Recep Tayyip Erdogan si ministrul de Externe Ali Babacan vor lansa o initiativa diplomatica in statele in care PKK si-a extins ramificatiile. In acest cotext, Turcia va adopta o diplomatie mult mai agresiva, urmand sa-si exprime mai ferm pozitia in chestiunea kurda, in special in relatiile cu tarile europene.