Recrutarea obligatorie provoacă tensiuni în coaliția din Germania. Ministrul Apărării, criticat de aliații liberal-democrați

Doi miniştri din cabinetul cancelarului german Olaf Scholz au criticat noul model de recrutare prezentat de colegul lor de la Apărare, Boris Pistorius, relatează marţi DPA.

Ministrul finanţelor, Christian Lindner, şi ministrul justiţiei, Marco Buschmann (Partidul Liberal Democrat, FDP, partener de coaliţie al social-democraţilor lui Scholz), au salutat într-o scrisoare dezbaterea lansată de cancelar cu privire la intensificarea serviciului militar.

Cei doi nu consideră în schimb că ar fi realistă recrutarea generală sau serviciul militar obligatoriu, din motive financiare, economice şi legale. Lindner şi Buschmann sunt în favoarea creşterii atractivităţii profesiei militare şi a unui rol mai important al rezervelor, se arată în scrisoarea adresată lui Scholz.

„Ne uneşte obiectivul de a face din Bundeswehr una din cele mai moderne şi eficiente armate”, subliniază cei doi miniştri. Dar, adaugă ei, „vom putea realiza acest obiectiv doar cu o acceptare socială corespunzătoare. În opinia noastră, acest lucru exclude reintroducerea recrutării generale sau a serviciului militar obligatoriu”.

Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu în 2011, deşi legea continuă să permită acest tip de recrutare în eventualitatea unui război sau a altor tensiuni.

O problemă acută pentru Germania

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a scos din nou în evidenţă deficienţele armatei germane şi a provocat o dezbatere privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

Ministrul apărării Boris Pistorius a prezentat în iunie planuri pentru un nou model de serviciu militar menit să contribuie la completarea efectivelor armatei.

Pistorius intenţionează să introducă înregistrarea obligatorie, prin care tinerii trebuie să-şi declare disponibilitatea de a efectua serviciul militar şi faptul că sunt capabili să-l îndeplinească. Femeile pot face şi ele acest lucru, dar pe bază de voluntariat.

El a descris ideea drept „serviciu militar selectiv”, menit să permită armatei să-i convoace numai pe cei „mai adecvaţi şi mai motivaţi” pentru instruire. Noul model prevede şase luni de serviciu militar de bază, cu o opţiune de serviciu suplimentar voluntar de până la 17 luni.