Rectificarea bugetară: Guvernul reface toate calculele. Cine ia bani și cine pierde. Noua prognoză de deficit

Rectificarea bugetară va aduce 3 miliarde de lei la buget în acest an, potrivit proiecțiilor Ministerului de Finanțe, reiese din proiectul pus luni în dezbatere publică.

Bugetul de stat pe anul 2025 fusese construit luând în calcul o creștere reală a produsului intern brut de 2,5% şi o valoare nominală de 1.912,6 miliarde lei pentru acest an.

Estimările recente arată că creșterea PIB va fi mult mai modestă, de circa 0,3-0,5% din PIB, iar inflația a depășit chiar și așteptările BNR.

Ce vrea Guvernul să rezolve prin promovarea rectificării bugetului de stat

• alocarea de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii;

• asigurarea fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfășurării normale a activității acestora până la finele anului;

• asigurarea fondurilor pentru plata drepturilor salariale;

• corelarea planificării bugetare cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici și cu execuția bugetară pe primele opt luni ale anului;

• plata diferențelor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate;

• asigurarea fondurilor necesare finanțării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru școli al României pentru perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2025-2026;

• asigurarea fondurilor necesare finanțării gratuităţii acordate elevilor la transportul public local şi metropolitan rutier;

• asigurarea fondurilor necesare pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav;

• alocarea de fonduri pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny;

• asigurarea fondurilor necesare pentru compensarea facturilor la energie electrică și termică pentru consumatorii casnici, precum și pentru acordarea unui sprijin financiar pentru consumatorii casnici de energie electrică și termică.

Cine beneficiază de pe urma rectificării

Beneficiarii direcți ai implementării proiectului de act normativ sunt instituțiile publice din administrația publică centrală și unitățile administrativ teritoriale care vor dispune de fonduri pentru asigurarea desfășurării activității, precum și populația și mediul de afaceri care vor beneficia de măsurile finanțate prin acest proiect de act normativ.

De ce era nevoie de rectificarea bugetară

Elaborarea bugetului de stat pentru anul 2025 a avut la bază Prognoza de toamnă realizată în decembrie 2024, cu o creștere nominală a produsului intern brut de 8,4%, respectiv o valoare de 1.912,6 miliarde lei. Fundamentarea scenariului de prognoză s-a bazat pe aportul important al construcțiilor, prin investițiile finanțate atât din surse europene, cât şi din cele publice, pe dezvoltarea serviciilor moderne, precum şi pe o uşoară redresare a sectorului industrial.

Ca urmare a tendinţelor înregistrate în prima parte a anului curent, a liberalizării preţurilor la energia electrică, a fost necesară o recalibrare a proiecţiilor pentru anul în curs.

Noul scenariu prevede o ajustare marginală pentru valoarea nominală a produsului intern brut comparativ cu prognoza care a stat la baza elaborării bugetului de stat,respectiv cu 10,6 miliarde lei (0,5%). Această estimare este rezultatul apariţiei unor deviaţii contrare care se compensează parţial, creşterea economică reală fiind ajustată descendent, în special ca urmare a unor evoluţii mai modeste la nivelul consumului privat, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creştere, fiind impactat de majorarea inflaţiei.

În primul semestru al anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, produsul intern brut a înregistrat o creştere de 0,3% pe seria brută și 1,4% pe seria ajustată sezonier, în timp ce deflatorul PIB (7,6%) s-a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară.

Pe ramuri, evoluţiile favorabile din construcţii (5,6%) şi informaţii şi comunicaţii (1,1%), au fost anulate de contracţiile din industrie (-1,5%), comerţ, transporturi, hoteluri şi restaurante (-0,2%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (- 2,9%).

Pe partea cererii, investiţiile brute, susţinute de continuarea marilor proiecte de infrastructură aflate în execuţie, după declinul din anul 2024, au obţinut o creştere de 2%. Ca urmare a temperării puterii de cumpărare a populaţiei cât şi a unui comportament prudent din partea consumatorilor, dinamica consumului privat a decelerat semnificativ (de la 6% în anul 2024 la 1,3% în primul semestru al anului 2025). Totodată, aplicarea măsurilor de consolidare fiscală a condus la o reducere a dinamicii consumului guvernamental cu 2,3%. În condiţiile unei oferte interne limitate, cererea pentru investiţii şi consum a fost acoperită, în mare parte, prin majorarea importului de bunuri şi servicii (+5,6%), în timp ce exportul de bunuri şi servicii a înregistrat o creştere moderată, res pectiv de 2,8%, rezultând astfel o contribuţie negativă a exportului net la dinamica PIB de 1,4 puncte procentuale.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 3,1% în primele 7 luni ale anului, cu o tendință de încetinire față de avansul anului anterior (8,6%), în contextul unei temperări a puterii de cumpărare. Creșterea a fost susținută în principal de produsele nealimentare, care au avansat cu 5,8%, și de vânzările de carburanți, cu o majorare de 3,7%.

În același timp, vânzările de produse alimentare au consemnat o ajustare minoră, de -0,7%, față de aceeași perioadă a anului 2024.

Producția industrială a înregistrat o contracție moderată de 1,3% comparativ cu primele 7 luni ale anului precedent. Analiza pe ramuri evidențiază scăderi ușoare în industria prelucrătoare (-1,6%) și în cea extractivă (-0,7%), în timp ce producția și furnizarea de energie a înregistrat o creştere marginală (+0,3%). Deși dinamica rămâne negativă, ca urmare a cererii externe mai reduse și a unor pierderi de competitivitate sectorială, stabilizarea sectorului energetic și atenuarea scăderilor în celelalte ramuri industriale creează
premise pentru redresare, susținută de o eventuală creștere a cererii pe principalele piețe europene.

Cele mai mari dificultăți s-au manifestat în industria ușoară (-23,4% în fabricarea produselor textile și -17,7% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte), urmată de sectorul fabricării de mașini, utilaje și materiale (-13,5%) și industria metalurgică (-13,3%), afectată de costurile ridicate cu energia.

Ce se schimbă:

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3.230,6 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27.810,2 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat crește cu 24.579,6 milioane lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025, se majorează, per sold, cu suma de 23.352,1 milioane lei.

Măsurile vor duce deficitul bugetului general consolidat la 8,4% din PIB, în creștere cu 1,36 puncte procentuale față de programul inițial aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr.9/2025.

Se suplimentează creditele bugetare astfel:

• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +20.074,6 milioane lei.

• Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5.516,0 milioane lei, per sold.

• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2.473,0 milioane lei per sold.

• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: + 1.222,1 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (1.896,3 milioane lei) și pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 si din fondul de modernizare (200,0 milioane lei).

• Ministerul Energiei: +1.198,8 milioane lei per sold.

• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei, per sold.

• Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025.

• Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din PNRR.

• Serviciul Român de Informații: +92,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+75,0 milioane lei) și asistență socială (+40,0 milioane lei).

• Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei per sold.
• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +70,0 milioane lei pentru titlul 51 „Transferuri între unități ale administrație publice”.

S-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite:

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: – 3.246,5 milioane lei, per sold.

• Ministerul Sănătății: -2.661,2 milioane lei per sold, reprezentând economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1.000,0 milioane lei) și PNRR (-1.400,0 milioane lei) stabilite în funcție de stadiul de implementare a acestora.

• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1.849,2 milioane lei, per sold.

• Ministerul Finanțelor: -668,3 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume la titlul bunuri și servicii (+50,0 milioane lei ) pentru plata serviciilor juridice pentru reprezentarea la curțile internaționale de arbitraj.

• Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 milioane lei per sold.

• Secretariatul General al Guvernului: -146,0 milioane lei per sold.

• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -127,6 milioane lei per sold.

Liderii coaliției de guvernare, de la PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități au avut, în cursul dimineții de luni, o ședință finală privind rectificarea bugetară. Ei au convenit ca proiectul să fie publicat în transparență decizională astăzi, iar, ulterior, acesta să fie adoptat într-o ședință de Guvern de miercuri sau joi, conform purtătoarei de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu.

Citește și

Coaliția a ajuns la un acord privind rectificarea bugetară. Proiectul va fi publicat azi în dezbatere publică / Când vrea Guvernul să-l adopte