Premierul Ilie Bolojan a cerut luni ministerelor implicate în atragerea banilor din PNRR să accelereze reformele și investițiile până la termenul limită de 31 august, a anunțat Guvernul. Potrivit acestuia, Bolojan a cerut să nu mai existe întârzieri la plata facturilor pentru lucrările făcute în cadrul proiectelor. În caz contrar, „răspunderea va fi politică”, a transmis șeful Executivului, în cadrul unui comitet interministerial în care a fost analizat stadiul PNRR.
Potrivit comunicatului, pierderea fondurilor europene va avea consecințe directe asupra conducerii politice și administrative.
„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat Ilie Bolojan.
În cadrul comitetului interministerial au fost analizate restanțele din cererile de plată 3 și 4, transmise de Guvern Comisiei Europene, precum și despre cele referitoare la cererile de plată 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare.
Dragoș Pîslaru: Fiecare minister va trebui să trimită date actualizate până la sfârșitul săptămânii
La rândul său, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a cerut ca fiecare minister să transmită, până la sfârșitul săptămânii, „informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării”.
”Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă”, a mai afirmat ministrul Pîslaru.
Din partea Ministerului Finanțelor, secretarul de stat Florin Zaharia a afirmat că fondurile necesare pentru contribuția României la proiectele PNRR sunt și vor fi disponibile.
Potrivit acestuia, bugetul pentru anul 2026 va include sume cu aproximativ 70% mai mari decât cele din anul precedent, astfel încât sumele totale aferente PNRR vor ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei, inclusiv de co-finantari și alte cheltuieli neeligibile.
La întâlnire au mai participat vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitați permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.
Ultima cerere de plată are termen final de transmitere 30 septembrie
Potrivit Guvernului, România are un număr total de 6 cereri de plată, iar ultimele 2 cereri de plată (5 și 6) vor fi transmise în anul 2026, cererea de plată finală având ca termen maxim de transmitere data de 30 septembrie 2026.
Cererea de plată nr. 5 va conține un număr de 28 ținte și jaloane aferente componentei de asistență financiară nerambursabilă, iar cererea de plată 6 va avea un număr de 151 ținte și jaloane ce corespund atât componentei de asistență financiară nerambursabile cât și celei rambursabile.
Până în prezent, România a depășit peste jumătate din valoarea totală PNRR, respectiv 50,08%. Astfel, România a primit în total suma de 10,7 miliarde euro, din care 6,4 miliarde euro pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 4,3 miliarde euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă, a precizat Guvernul.
Sumele includ pre-finanțarea și sumele încasate pentru Cererea de plată nr. 1, pentru Cererea de plată nr. 2, și parțial pentru Cererea de plată nr. 3.