REPORTAJ. 80 de tineri sârbi au mers cu bicicletele 1500 de kilometri până la Strasbourg, într-un protest epuizant față de corupția regimului Vučić

La mijlocul lunii aprilie, un grup de 80 de tineri sârbi a mers cu bicicletele 1476 kilometri de la Novi Sad până la Strasbourg, în Franța. Tinerii și-au finanțat excursia cu banii strânși de la protestatarii care au ieșit în stradă împotriva regimului președintelui Vučić, după tragedia din noiembrie anul trecut, când tavanul gării centrale din Novi Sad s-a prăbușit și a curmat viețile a 16 oameni. HotNews a vorbit cu câțiva dintre sârbii care au făcut această cursă, ca un semnal de alarmă trimis în țările europene despre corupția de la ei din țară. 

• Cei 80 de studenți au traversat Ungaria, Slovacia, Austria și Germania, fiind primiți cu entuziasm în orașe precum Budapesta, Viena și München. Călătoria lor s-a încheiat la Strasbourg pe 15 aprilie, unde au fost întâmpinați de trei parlamentari europeni.
• Bicicliștii au adresat, de asemenea, o scrisoare președintelui francez Emmanuel Macron, îndemnându-i pe liderii europeni să le sprijine cauza.

„Puteam să fiu acolo”

„Pe mine, practic, foamea m-a salvat, îți spun sincer. Terminasem orele în jurul prânzului și mă gândeam dacă să iau un tren către Belgrad. Dar, până la urmă, nevoia de hrană a triumfat. Am zis că merg a doua zi. Astfel, noi putem purta discuția din acest moment”,  povestește Matija pentru publicul HotNews, unul dintre bicicliștii care au participat la această cursă. 

Tânărul explică de ce nu s-a aflat în gara din Novi Sad în momentul tragediei. „Ar fi putut fi ultima mea zi pe Pământ”. 

Matija studiază programare în Novi Sad și e pasionat de „machine learning”. După tragedia din noiembrie a simțit că nu mai poate sta acasă. L-am întrebat de ce.

„Cred că, pur și simplu, nu mai suportam ideea ca țara noastră să nu fie una funcțională. E necesar ca instituțiile să își ia rolul în serios și să facă treaba pentru care sunt plătite”, mai spune Matija.

„Imediat după prăbușirea acoperișului, cam toți ne-am dat seama că nu vor fi consecințe din cauza sistemului atât de corupt în care trăim. E un sentiment pe care îl avem cu toții, dar aproape nimeni nu vorbea despre asta. Acum, însă, e principalul subiect de discuție. Acolo au căzut tone de materiale pe oameni. Putea să fie oricare dintre noi”, explică tânărul.

Sârbul adaugă că acest eveniment a fost scânteia care a dat naștere furiei colective. Există 16 victime care deja și-au pierdut viața, a șaptesprezecea se luptă în spital, „și toate acestea pentru ce?”, întreabă el retoric.

Pe 1 noiembrie, acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit peste călători. Clădirea fusese renovată și inaugurată cu trei luni înainte.

„Din cauza corupției ăsteia mizerabile. Și ceea ce a fost și mai grav e că un oficial a declarat că „și dacă au fost 15 victime, și dacă ar fi fost 555 sau 1555, sistemul tot nu se poate schimba”. Acesta a fost unul dintre momentele care au enervat societatea largă. De atunci, eu nu am mai avut cum să stau în casă cu mintea împăcată. Dar, în esență, sistemul este profund deficitar – indiferent că va fi Vučić la putere sau vreun urmaș. E nevoie, cred eu, de o schimbare profundă în societatea sârbă”.

Escortă medicală, jurnaliști și echipă tehnică. Cum a fost organizată excursia

Călătoria celor 80 de bicicliști, pe un traseu de 1500 de kilometri până la Strasbourg, a fost planificată în cele mai mici detalii. Pentru a obține finanțarea necesară a fost organizată o strângere de fonduri în rândul celor câteva sute de mii de sârbi care susțin protestele anticorupție din Serbia.

O echipă mass-media de la postul Nova.rs a însoțit grupul de bicicliști. De asemenea, tinerii au avut alături de ei și o echipă medicală (în cazul eventualelor luxații, entorse, fracturi sau alte probleme care pot apărea pe drum), dar și tehnicieni și mecanici, precum și două camionete în care și-au păstrat mâncarea și hainele mai groase, pentru vreme rea.

„Coloana de bicicliști a fost escortată și de polițiile rutiere în Austria și Germania. În Slovacia și Ungaria nu am auzit să fi fost ajutați de forțele de ordine”, povestește și Vladimir „Vava” Jovanović, un fotojurnalist cu 30 de ani de experiență, care i-a însoțit pe drum.  

Coincidență sau nu, Viktor Orbán, premierul Ungariei se prezintă drept mare aliat al lui Vučić, având ideologii asemănătoare, În plus, calea ferată Belgrad – Novi Sad – Subotica face parte dintr-un proiect feroviar de mare viteză, care ar conecta capitalele celor două țări în aproximativ două ore și jumătate. 

Fără discuție, primii călători ai unei porțiuni de cale ferată, inaugurată cu fanfară în 2022, au fost chiar cei doi lideri autocrați.

O coloană mobilă diversă, alcătuit din studenți, activiști și mediul academic

„Să știi că nu toți dintre bicicliști sunt studenți sau elevi”, mi-a spus Asja Francisti de la Bloomberg Adria. „De exemplu, am un prieten care lucrează într-un ONG de mediu, cu care am fost colegă atunci când am activat și eu în domeniu”. Și, conform site-ului BalkanInsight, inclusiv experți din mediul academic s-au alăturat călătoriei.

Traseul pe care l-au urmat a fost Novi Sad – Subotica – Budapesta – Bratislava – Viena – Linz – Salzburg – Munich – Augsburg – Ulm și Stuttgart, pentru a ajunge într-un final la destinația dorită. Strasbourg este orașul unde are sediul Consiliul Europei, organizație din care face parte și Serbia. 

În audiență la secretarul general adjunct al Consiliului Europei

Secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Bjorn Berge, a acceptat să se întâlnească cu aproximativ o jumătate dintre cei veniți, pentru a-i asculta. 

Într-un mesaj destul de prudent, biroul funcționarului european a emis următorul comunicat:

„Fiecare stat membru are obligația legală de a respecta standardele bazate pe Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dacă și când apar probleme în legătură cu aceste standarde, organizația răspunde prin organele și instituțiile sale competente, precum și prin proceduri și mecanisme convenite. Acestea includ: Secretarul General, Comitetul Miniștrilor, Adunarea Parlamentară, Congresul Autorităților Locale și Regionale, Comisia Europeană pentru Drepturile Omului și Comisarul pentru Drepturile Omului oferă, de asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. și sprijin pentru toate statele membre în rezolvarea problemelor cu care se confruntă în îndeplinirea obligațiilor care le revin ca membre”, a anunțat oficialul.

Activiștii, invitați în Parlamentului European de trei demnitari

Dar au existat și trei membri ai Parlamentului European care i-au întâmpinat pe protestatarii sârbi, chiar dacă țara lor nu face parte din UE. Nu s-au putut întâlni cu toți, erau prea mulți chiar și pentru sălile din Parlamentul European, ci doar pe jumătate dintre ei. Este vorba despre deputații europeni Gordan Bosanac (Croația), Irena Jovova (Slovenia) și Fabien Keller (Franța).

Petiționarii au prezentat una dintre cele patru scrisori pe care le pregătiseră în prealabil, au încercat să detalieze cât mai clar problemele actuale din Serbia, inclusiv suspiciunile de corupție care au dus la decesul celor 16 victime din gara din Novi Sad. 

Studenții au exprimat faptul că guvernul lor nu reprezintă voința poporului și au solicitat sprijin extern mai ferm din partea unei Europe care se laudă cu instituții precum CEDO, Curtea Penală Internațională și alte mecanisme de protejare a democrației.

Europarlamentarul Gordan Bosanac a lăudat impactul cicliștilor, menționând inspirația lor pentru colegii din afara Serbiei. Ambii deputați europeni au recunoscut provocările în abordarea problemelor interne ale Serbiei, dar și-au reafirmat angajamentul de a sprijini valorile democratice.

Gordan (membru al Grupului Verzilor/Alianței Liberă Europeană) a organizat chiar o discuție despre protestele sârbești în octombrie, pentru a oferi oamenilor din diferite ONG-uri din societatea civilă să discute despre intimidările la care sunt supuși din partea poliției și a sistemului, mi-a explicat Bilijana Lalić, o asistentă a lui Bosanac.

Într-o discuție telefonică, europarlamentarul, croat de origine, a povestit pentru HotNews că urmărește cu atenție mișcările civice din Serbia, căci înainte de a deveni politician a fost activist pentru pace.

„Pe mine m-au activat protestele masive împotriva unei mine propuse de litiu din Seriba. Iar, apoi, au avut loc două crime în masă în anumite școli sârbești”, lucru care pare să aducă mai mult a America decât a Europa. Așadar, pentru Gordan, prăbușirea acoperișului din noiembrie a fost prima picătură care a umplut paharul.

Dar, mai spune europarlamentarul, paharul s-a revărsat după ce a văzut tăcerea-mâlc din partea instituțiilor europene: „De aceea i-am primit pe acești tineri curajoși la mine în audiență.”

„Pe de altă parte, având în vedere stilul autoritar în care Vučić trage sforile în țară și răspunsul pașnic al studenților, bazat pe drepturile omului, mie mi se pare că-n Balcani n-am mai avut parte de așa o mișcare de foarte multă vreme”.

La întoarcere, cei optzeci de tineri au fost întâmpinați cu „urale și medalii”, după cum spune Matija, și chiar și un covor roșu așezat în fața rectoratului.

Europarlamentara Irena Jovova i-a felicitat pe studenți, declarând:

„Ați făcut mai mult în aceste 13 zile decât au făcut politicienii în 13 ani, și numai cu bicicletele”.

Oamenii care au avut grijă ca bicicletele să rămână funcționale până la Strasbourg

Aleksa Kozoderović urmează acum un master în inginerie mecanică la Universitatea din Novi Sad. Dar repară biciclete de jumătate de viață, încă de când avea 13 ani. 

De la 12 la 18 ani, a și participat la competiții. Experiența sa imensă în această practică i-au adus mai multe job-uri de mecanic de vehicule nemotorizate pe două roți, la concursuri încă de la 17. O face din pasiune, însă, pentru a câștiga niște bani în plus. 

Aleksa s-a alăturat convoiului către Strasbourg după ce terminase un contract la o cursă din Germania. Așa că la sfârșitul concursului, s-a întâlnit cu bicicliștii în Győr, Ungaria.

„Când am ajuns, nici n-aveam habar ce fel de biciclete erau. Am început să le verific în primul rând frânele, apoi mergeam pe la oameni să-i întreb dacă au probleme de altă natură. Majoritatea aveau fie spițe de roți rupte, fie frânele avariate. Alteori erau lanțurile mult prea uzate”, spune băiatul. 

Echipa sa de tehnicieni-asistenți a fost formată din cinci persoane, dar el a fost omul cu cea mai multă experiență. Colegii lui se ocupau în general de verificarea roților pentru camere perforate. 

„Cu toții erau curioși să învețe, așa că le-am explicat multe lucruri până am ajuns la Strasbourg. Au fost niște colegi de mare ajutor.”

Și, în ciuda activităților de susținere a cicliștilor, echipa lor se deplasa cu o dubă pe care un antrenor de triatlon din Belgrad le-a împrumutat-o pentru călătorie. 

„O persoană pro actualul guvern din Serbia și-a schimbat opinia după călătoria noastră”

Când am vorbit din nou cu Matija, câteva zile mai târziu, băiatul se întorsese în Kraljevo, orașul său natal. „Voi pleca mâine-n Novi Sad, unde se organizează pentru noi o mare ceremonie de revenire”. Am fost curios să-i aflu și opinia despre felul în care sârbii au privit acțiunea lor.

„A fost extrem de pozitivă. Am auzit de la o persoană care era orientată către guvernul actual că și-a schimbat total opinia, după un asemenea efort fizic de aproape 1500 de kilometri. În Kraljevo meu natal, autoritățile locale au construit o scenă și au organizat acolo ca un soi de festivitate de premiere, în care ne-au dat și medalii și cadouri. Am rămas «wow!»”.

„Ceea ce m-a bucurat a fost că diaspora sârbească pare să se fi trezit. Asta deoarece ei consumă canalele TV prietenoase cu regimul, iar să schimbi mentalități prin acțiunile tale, mai ales la oameni de vârsta a doua și a treia, mi se pare mare lucru.”

Svetlana Blaženović are 21 de ani și este în al doilea an la Facultatea de Științe. „M-am alăturat protestelor încă de la început, deoarece sunt președinta parlamentului studențesc din Novi Sad.”

„Experiența în sine a fost foarte frumoasă, dar foarte dificilă. Când ne-am întors, atunci am înțeles că a contat cu adevărat. Au fost mici probleme de-a lungul parcursului, dar cred că ne-am descurcat cum trebuie.”

A fost o noapte albă pentru Svetlana, așa că nu-și găsește cuvintele potrivite în timpul interviului. „Deși ne-am văzut doar cu trei europarlamentari, cineva ne-a ascultat vocile fără să ne discrimineze, lucru pe care nu-l avem acasă. Așa că prezența mediei europene a fost foarte importantă.”

Svetlana a făcut parte din echipa logistică. 

În ceea ce-l privește pe președintele Vučić, nu știe dacă e vreo șansă ca el să cadă dar „ceea ce vrem noi e justiție, dreptate”. 

Iar lucrurile astea par să fie replicate nu doar în orașele mari precum Belgrad sau Novi Sad, cât și în comunități mai mici, cum ar fi Dobovo (o comună din sud-estul țării de 608 locuitori.)

Acțiunile recente ale protestatarilor sârbi au rezonanță nu doar în Europa, ci și peste ocean. Într-un mesaj comic de solidaritate, actorul canadian Rob Stewart și-a arătat susținerea printr-o postare video față de manifestanții anticorupție, glumind că „niciunul din lucrurile acestea nasoale nu s-ar fi întâmplat dacă m-ați fi ales pe mine președinte”.