Pe strada Zizinului, la numărul 119, la marginea Brașovului, pe vechea platformă industrială Carfil, s-au deschis în ultimii ani zeci de firme: service-uri auto, cabinete medicale și de psihologie, o școală de șoferi, ateliere de mobilier, depozite și firme de catering.
În vecinătatea lor se află producătorul de armament Carfil, filială Romarm. Parcul cu activități civile este însă administrat de o altă societate, Carfil Industrial Parc.
Aici, într-o zonă cu acces public, pe 14 septembrie 2026 au fost incendiate spațiile mai multor firme. Au ars două service-uri auto, o stație ITP, o spălătorie de textile și spațiile unei firme de panouri fotovoltaice. Nu au existat victime, potrivit bilanțului pompierilor.
Pe 26 octombrie, SRI a anunțat că incendiul fusese provocat de o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă.
DIICOT a comunicat ulterior că trei cetățeni străini – doi bieloruși și un ucrainean – sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. Cei doi bieloruși au fost arestați în Germania, iar ucraineanul a fost reținut în Polonia. Potrivit SRI, rețeaua avea și alte ținte militare și industriale din România și din regiune.
A mai fost o tentativă de sabotaj tot în 2026
Directorul general al Carfil, Mircea Petru Tanțău, spune că primele avertismente privind posibilitatea unei asemenea acțiuni au ajuns încă din februarie-martie. Nu își amintește data exactă. Informarea privea Romarm, principalul producător și exportator de armament, muniție și tehnică de apărare din România, în general, nu exclusiv societatea pe care o conduce el.
„Mi s-a spus: «Aveți grijă»”, își amintește el. „Serviciile” au fost cele care i-au spus, explică directorul, dar evită să menţioneze care: „În România, sunt mai multe servicii”.
Tot la începutul anului, spune el, a mai fost la Carfil o altă tentativă de sabotaj asupra sistemelor informatice ale companiei. „O încercare, n-au reușit”, spune directorul.
Urmările incendiului din septembrie:
„În august mi s-a spus clar: vei fi ţintă”
În luna august, avertismentul „serviciilor” a devenit mult mai precis, spune directorul: „Mi s-a spus clar: vei fi țintă. Aproape 100% vei fi implicat în ceva”. Întrebat dacă, având în vedere că existau informaţii despre un iminent atac, aceleaşi „servicii” n-ar fi putut să-l prevină, Tanţău spune că „Nu știu procedurile și cum decurge o supraveghere și o verificare”.
Continuă însă cu propria interpretare a celor întâmplate: „Din august până acum, eu cred că cei trei au fost urmăriți, părerea mea. Acuma, poate că n-au știut exact care sunt cei trei, dacă vor veni, pe unde vor veni. Dar poate au fost și lăsați să facă actul, ca să poată fi arestați.”
De ce ar lăsa autoritățile să se confirme o amenințare despre care aveau informații? „Ca să-l prinzi, nu? Ca să-l arestezi”, răspunde Tanțău. „Așa aș proceda şi eu. Și cred că așa procedează și oamenii din servicii.”
Directorul consideră că audierea celor arestați ar putea ajuta la identificarea celor aflați în spatele executanților și la stabilirea amplorii rețelei. Prezintă însă această explicație ca pe o presupunere, nu ca pe o certitudine.
El nu spune că serviciile l-ar fi informat despre o decizie de a-i lăsa pe autori să acționeze. Nici comunicatul public al SRI nu descrie măsurile operative luate înaintea incendiului.
Ce s-a schimbat după avertismentele primite
Întrebat dacă, după avertismentele din primăvară și din august, urmate de incendiul din septembrie, au fost introduse proceduri noi de prevenire sau de intervenție la Carfil, Țanțău răspunde simplu: „Proceduri – nu”.
Dar, spune el, conducerea a început instruirea personalului de pază și a angajaților, pentru ca aceștia să semnaleze prezențele și comportamentele suspecte din apropierea fabricii.
„Am trecut la o etapă de conștientizare a faptului că s-ar putea întâmpla ceva”, explică Tanțău.
Practic, angajaţii erau instruiţi să raporteze dacă văd ceva suspect, precum „o persoană care stă pe stradă mai mult decât ar trebui”.
Drept exemplu al vigilenței acestora, Tanțău povestește despre un dezvoltator imobiliar care a ridicat o dronă pentru a filma o proprietate cumpărată în apropiere. Personalul Carfil i-a cerut explicații, omul și-a cerut scuze, că nu știa de restricțiile din zonă, iar cazul a fost rezolvat.
Carfil SA Brașov are, în prezent, 550 de angajați, din informațiile publice. HotNews nu a găsit câți dintre aceștia lucrează în zona în care a avut loc sabotajul.
În rest, spune directorul, societatea continuă să aplice vechiul plan de pază, aprobat de poliție.
Adică polițiștii verifică perimetrul și punctele de acces periodic, inclusiv noaptea: „Fac controale pe perimetru și la punctele principale de intrare în societate. Avem procedură de comunicare cu superiorii de la București”.
„S-a intensificat colaborarea”
Tanţău zice că schimbări au fost în relaţia cu instituţiile de forţă din România, dar nu poate spune concret care sunt aceste schimbări: „S-a intensificat colaborarea, ca să spun așa mai general”, declară el, referindu-se la serviciile de informații, Poliție și Jandarmerie.
El mai spune şi că au avut loc întâlniri cu reprezentanți ai serviciilor de informații, inclusiv despre securitatea informatică. Ce anume au făcut serviciile între avertizarea din august și incendiul din septembrie nu rezultă însă din explicațiile sale.
De ce spune directorul că producţia n-ar fi putut fi afectată
Carfil SA, filială Romarm, și Carfil Industrial Parc SA sunt societăți diferite. Parcul cu firme civile a fost creat în 2003 prin desprinderea unei părți din patrimoniul producătorului de armament și trecerea acesteia sub autoritatea Consiliului Județean Brașov.
Separarea se vede și pe teren. Între partea dinspre strada Zizinului și producția militară sunt străzi interioare și alte rânduri de clădiri. O stradă, un rând de clădiri, încă o stradă și alte clădiri. Spațiile de producție se află în spate.
„Activitatea de producție tot în arealul ăsta?”, îl întrebăm pe Tanțău. „Da, dar e mult mai departe. Sunt câteva sute de metri”, răspunde el.
Potrivit directorului, fabricația se desfășoară pe „câteva hectare bune”. Pentru a intra în zona administrativă a producătorului de armament, treci printr-un filtru de pază. Accesul cu telefonul este restricționat mereu, excepţie făcând doar cazurile în care reporterii au nevoie să înregistreze dialogul cu directorul. În rest, pe holurile care încă păstrează lambriurile comuniste, niciun vizitator n-ar trebui să aibă telefon.
În plus, producția are propria pază, explică Tanțău: „Există un filtru și mai bine pus la punct în zona de producție. Avem două filtre, două sisteme de pază și securizare în Brașov”.
Directorul susține că aceste sisteme fac dificilă pătrunderea în spațiile militare. Distanța dintre hala incendiată și zona de producție a contat, spune el, pentru ca activitatea Carfil să nu fie afectată.
„Au vrut să fie cât mai vizibili”
În privința incendiului, Tanțău respinge ipoteza apărută în presă că autorii ar fi confundat firmele civile cu producătorul de armament. „Nu cred că a fost stângăcie. Cred că ei au știut exact unde vor”, afirmă el.
Tanţău spune că a văzut înregistrările de supraveghere chiar pe 14 septembrie: a văzut traseul urmat de autori, accesul pe scara exterioară și a remarcat că aveau o unealtă specială pentru a desface închiderea din policarbonat a unei deschideri din acoperiș. „S-au dus direct la chepeng. Păi, chepengul doar nu-l vezi din stradă”, spune el.
În opinia sa, autorii cunoșteau locul și veniseră pregătiți. El crede că alegerea unui loc cu materiale combustibile, în afara producției militare, a fost deliberată şi că scopul imediat era ca incendiul și intervenția să atragă atenția. „Au vrut să fie cât mai vizibili”, spune el.
Directorul consideră că miza a fost intimidarea angajaților și a companiilor din industria de apărare. Leagă aceste acțiuni de încercarea Rusiei de a obține concesii în privința Ucrainei.
„Ei fac acțiuni din genul ăsta care să intimideze, să creeze teamă, să fie lăsați în pace”, afirmă Tanțău. „Interesul lor este Ucraina.”
Este interpretarea politică a directorului. SRI a atribuit incendiul unei rețele coordonate din Rusia, fără să detalieze însă ce efecte urmăreau autorii prin alegerea acestei hale.
Pe 27 octombrie, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus, Vladimir Lipaev, și a transmis un protest, afirmând că responsabilitatea Rusiei era dovedită de probele anchetei. Ambasada rusă a respins acuzațiile și a susținut că nu i-au fost prezentate dovezi.
Ce urmează? „Teamă există”
Tanțău spune că incidentul n-a avut un mare impact în rândul angajaţilor. „Teamă există, clar”, admite el, dar susține că oamenii au devenit mai vigilenți. „La noi este totul sub control”, afirmă directorul.
Nu exclude însă ca un incident viitor să se producă mai aproape de capacitățile militare și spune că societatea analizează mijloace suplimentare de supraveghere. Potrivit lui, există deja camere, senzori și un sistem de alertă la pătrunderea în perimetru. Acum se gândeşte la supravegherea cu drone.
Pentru firmele civile afectate de foc, refacerea spațiilor depinde de expertize și de finanțarea lucrărilor. Aproximativ 2.000 de metri pătrați de spații închiriate la cinci societăți au fost afectați, dar directorul parcului, Liviu Blejdea, a explicat însă că prețul refacerii nu poate fi stabilit înaintea expertizei structurii de rezistență.
Ce este şi ce produce Carfil
Compania Carfil a apărut în 1991, desprinsă din „Întreprinderea nr. 2”, aşa cum se numea, în comunism, fabrica de tehnică militară. Astăzi, compania este controlată de stat și face parte din Romarm.
Portofoliul său include aruncătoare de grenade și de bombe, precum și muniție pentru acestea. În ultimii ani, compania și-a extins proiectele către drone și încărcături pentru drone. În 2024, Carfil a semnat un acord de cooperare cu firma americană Periscope Aviation.
Pe 16 octombrie 2026, compania letonă DK UNITY a anunțat, împreună cu Carfil, integrarea unei încărcături dezvoltate de producătorul român pe două platforme aeriene fără pilot: interceptorul NS3 și drona Pastnieks10. Potrivit comunicatului, testele s-au desfășurat în România între 27 septembrie și 1 octombrie, iar partenerii anunțau că pregătesc etapa de producție industrială.
Tanțău face însă o distincție între activitatea companiei în ansamblu și ceea ce se produce în unitatea din orașul Brașov: „Noi nu producem în Brașov ceva care să producă explozii, sau așa mai departe. Sunt doar componente metalice pentru produse militare”. Operațiunile pirotehnice se desfășoară într-o altă unitate, în afara orașului, explică el.
