România a mai trecut o piedică spre aderarea totală la Schengen: Cum au încercat extremiștii din Olanda să blocheze în ultimul moment ridicarea controalelor la granițele terestre
PVV, cel mai mare partid de guvernământ din Olanda, a încercat miercuri, printr-o ultimă tentativă, să blocheze aderarea României și Bulgariei la Schengen și a cerut propriului său ministru de Interne să își folosească dreptul de veto pentru a bloca ridicarea controalelor. Din fericire, guvernul de la Haga a rămas de partea României.
Eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea se află pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 12 decembrie.
Astfel, Consiliul Justiție și afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene decide joi dimineață asupra aderării depline a României și Bulgariei la Schengen, după ani de zile în care accesul a fost blocat de diferite țări, de la Germania și Franța la Olanda și în cele din urmă Austria.
Miercuri seară, însă, presa olandeză a scris că formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (PVV), cel mai mare partid din coaliția de guvernare, a făcut o ultimă încercare de a bloca luarea unei astfel decizii mâine, iar ministra responsabilă Marjolein Faber a ignorat cererea unei părți a partidului său să își folosească în continuare dreptul de veto.
Dar Faber a refuzat să facă acest lucru, iar PVV a primit prea puțin sprijin în Parlament, scrie agenția de presă ANP.
În cele din urmă, guvernul de la Haga a rămas și el în favoarea ridicării controalelor la frontierele cu Bulgaria și România.
Olanda a decis să renunțe la veto-ul impus după ce și-a schimbat strategia, considerând că UE va fi mai bine ajutată dacă România și Bulgaria sunt în Schengen.
România și Bulgaria au aderat deja la Schengen cu granițele aeriene și maritime, iar de atunci aplică deja integral normele Schengen.
Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este prevederea privind menţinerea controalelor la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, cum se menţionează în Declaraţia comună a României, Bulgariei, Austriei şi Ungariei dată publicităţii la Budapesta, pe 22 noiembrie.
Data finală a ridicării controalelor va fi clară după decizia Consiliului JAI de joi dimineață.