România analizează propunerea lui Macron de a intra sub umbrela nucleară a Franței. „Discuțiile sunt incipiente”
Franța vrea să-și extindă umbrela nucleară pentru a proteja alte state europene, iar Macron a menționat luni opt state care au convenit să participe la o nouă strategie de „descurajare avansată”. Surse de la Cotroceni spun că și România a participat la discuții, care au avut loc în interiorul NATO, dar că nu a luat o decizie.
Surse oficiale din Administrația Prezidențială susțin că România analizează o propunere făcută de președintele francez Emmanuel Macron de extindere a umbrelei nucleare franceze către alte state europene. Potrivit surselor, România a participat la discuțiile pe această temă.
Macron a propus luni o abordare de „descurajare avansată” care le va oferi aliaților europeni posibilitatea „să participe la exerciții franceze de descurajare” și va permite „desfășurarea temporară a unor elemente ale forțelor aeriene strategice în țările aliate”. El a menționat opt state europene care sunt gata să ia parte la acest proiect: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat marți că România și alte state europene au fost invitate de Franța la discuții despre extinderea descurajării nucleare, dar a spus că proiectul este faze incipiente și că decizia va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, potrivit Reuters.
Sursele din Administrația Prezidențială de la București au spus la rândul lor că discuția este „incipientă” și au precizat că nu a început odată cu discursul președintelui francez de luni, ci că, de fapt, exista la nivel tehnic în interiorul NATO de mai multe luni.
Până acum, statul român nu luat o decizie și nici nu există un orizont de timp până la care poate ajunge la o concluzie, au spus sursele, care au amintit că România beneficiază de umbrela nucleară a SUA prin statut membră NATO.
Tot astăzi, ministrul Apărării a declarat la Digi24 că „este o discuție foarte incipientă care a pornit pe marginea acestui subiect lansat de Franța. Se analizează în România, cu Administrația Prezidențială, cu Ministerul de Externe, cu Ministerul Apărării, să vedem cum evoluează discuțiile în perioada următoare”.
Ce a propus Macron
Discuția privind extinderea umbrelei nucleare franceze nu este una nouă, dar a devenit mai importantă, în condițiile răcirii relațiilor transatlantice și a solicitărilor Washingtonului ca Europa să își asigure propria securitate.
Luni, la o bază de submarine din Bretania, Emmanuel Macron a vorbit mai clar despre această intenție, anunțând că țara sa își va mări arsenalul nuclear și își va consolida capacitățile de descurajare.
Ca parte din noua strategie nucleară, Parisul va permite desfășurarea aeronavelor sale nucleare în țări aliate, iar partenerii săi vor putea să participe la exerciții franceze de descurajare nucleară, au scris Reuters, Le Monde și AP.
„Nu va exista o partajare a deciziei finale – nici la planificare, nici la implementare”, a precizat Macron.
El a clarificat că țările cu care a lansat discuții despre acest proiect, „dezvoltat în deplină transparență cu Statele Unite ale Americii”, sunt Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca pe acest subiect.
Premierul polonez Donald Tusk a confirmat că Polonia discută propunerea lui Macron și că poartă de asemenea consultări cu țările care au fost invitate să participe la acest proiect alături de Varșovia. El a spus și că Polonia dorește să fie autonomă în viitor în ceea ce privește descurajarea nucleară.
Danemarca a anunțat la rândul său că este în discuții cu Franța privind descurajarea nucleară strategică.
„O cooperare mai strânsă va contribui la consolidarea capacității de descurajare a Europei. Din păcate, acest lucru este necesar, deoarece se preconizează că amenințarea militară din partea Rusiei va crește în următorii ani”, a declarat prim-ministra daneză Mette Frederiksen.
Semne de întrebare
În cadrul discursului de luni, Emmanuel Macron a mai spus că Franța își va mări numărul de focoase nucleare, de la 300 în prezent, dar nu a oferit cifre în acest sens. Va fi pentru prima oară când țara face un astfel de demers după cel puțin 1992, potrivit AP.
Franța a sugerat de mult timp că cele aproximativ 300 de focoase nucleare ale sale ar putea juca un rol mai important într-o strategie europeană de securitate mai amplă, dar Germania a fost în mod tradițional mai prudentă.
Situația este în schimbare, iar cancelarul german Friedrich Merz s-a arătat deschis anul acesta ca forțele germane să opereze cu arme nucleare franceze și britanice.
Există în continuare semne de întrebare pentru cei interesați să intre sub umbrela nucleară franceză.
Oficialii francezi au o linie roșie clară: orice decizie de a lansa un atac nuclear va rămâne la Paris. „Acesta este și motivul pentru care discuția este complicată”, a declarat un ofițer militar european pentru Politico.
Marea întrebare, însă, va fi cât de mult va putea Macron să consolideze în mod realist o nouă arhitectură nucleară europeană, având în vedere că partidul de extremă dreapta Adunarea Națională, sceptic față de NATO, conduce în sondajele preliminare înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.
