Romania, ultima gaina din Balcani la televiziune digitala

Romania este una din cele mai putin avansate tari in materie de televiziune digitala terestra din Balcani, desi, impreuna cu Bulgaria, ar trebui sa realizeze trecerea totala la acest tip de transmisie pana in 2012, datorita aderarii la UE.

Aceasta concluzie, desprinsa din intalnirea expertilor in televiziune digitala organizata de Albanian Media Institute la Tirana, intre 24 si 27 mai, pune sub semnul intrebarii accesul telespectatorilor romani la beneficii ale televiziunii digitale cum ar fi canalele audio in mai multe limbi, titrajele multiple, split screen-ul (impartirea ecranului in mai multe sub-ecrane), triplay-ul (serviciile

integrate de telefonie si Internet) sau HDTV (programe cu rezolutie inalta, wide screen, si canal audio 5.1, asemanatoare cu DVD-ul).

In loc de strategii, certuri intre autoritati

Prezentarea Romaniei a fost intampinata cu zambete de experti, fiindca la capitolul „public debate” nu poate fi mentionat decat incidentul care s-a petrecut anul trecut intre diferitele autoritati implicate in asa-zisul proces de digitalizare.

In septembrie, CNA si Asociatia Romana de Comunicatii Audio-Vizuale au protestat impotriva tentativei TVR de a acapara o frecventa inclusa in cea de-a treia retea nationala, destinata prin lege radiodifuzorilor privati.

Tentativa TVR avusese loc cu concursul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, care oferise o licenta tehnica Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor. Acesta a decis efectuarea de teste cu TVR, iar TVR a solicitat CNA licenta „definitiva”.

In momentul de fata, dupa un experiment pe aceeasi frecventa, care a inclus posturi private, autoritatile au luat decizia de a folosi a treia retea nationala pentru transmisii analoge, ceea ce reprezinta un pas inapoi in procesul de digitalizare.

In locul acestui conflict, Romania ar fi trebuit sa aiba, ca alte tari, o strategie de implementare a televiziunii digitale, incluzand termene, scenarii si proiecte legislative. Televiziunea digitala terestra (DTT sau DVB-t) presupune transmisia semnalului digital printr-un lant de relee terestre.

Celelalte doua modalitati consacrate de transmisie digitala sunt, ca si la semnalul analog, cablul si satelitul. Tari precum Croatia au demarat deja emisia digitala terestra, desi nu sunt legate de 2012, termen la care Romania este obligata conform reglementarilor europene, carora li se va supune implicit o data cu aderarea la UE.

Chiar si Albania sta mai bine la capitolul emisii digitale terestre si are o strategie mult mai bine conturata decat Romania, cu termene realiste in zona 2016-2020.

Noroc cu initiativa privata

Singurele vesti imbucuratoare vin, in Romania, din zona initiativei private. Televiziunea digitala prin satelit (DTH sau DVB-s) a cunoscut un boom la inceputul acestui an. Cei trei operatori in activitate la data redactarii raportului intruneau, conform cifrelor proprii, 250 de mii de clienti, o cifra considerabila comparativ cu 1,7 milioane, suma clientilor Astral-UPC si RCS.

„Farfuriile” digitale vor impanzi in viitorul apropiat localitatile de la munte, unde romanii mai instariti au vile, si cartierele selecte care apar la marginea Bucurestiului. Totusi, costurile de instalare, care se ridica la aproximativ 60 de euro, fac aceasta modalitate de digitalizare inaccesibila romanilor cu venituri mici si domiciliul in sate.

Daca in prezent au acces macar la emisia analoga a televiziunii publice, in cativa ani ei vor fi practic deconectati de la orice tip de televiziune, ceea ce contravine reglementarilor referitoare la aceesul la informatie.

Precizare

Intr-un comunicat trimis redactiei, Inspectoratul General pentru Tehnologia Informatiei precizeaza ca nu el, ci Societatea Nationala de Radiocomunicatii a primit de la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei o licenta pentru efectuarea de experimente digitale pe asa-numitul Canal 54, parte din a treia retea TV nationala. Facem cuvenita rectificare.”