Cum arată rezoluțiile financiare ale românilor care se uită la portofel ca la un scut, nu ca la un instrument de consum. Concluziile studiului unei mari bănci

În primele săptămâni ale lui 2026, românii și-au formulat un tip aparte de rezoluții: nu despre sport, nu despre diete, ci despre bani. Într-o Europă încă tulburată de inflație, războaie comerciale și datoria gospodăriilor în creștere, România se descoperă tot mai puțin inocentă financiar și tot mai atentă la propria supraviețuire economică.

Un studiu recent realizat de Raiffeisen Bank împreună cu Appinio oferă o radiografie limpede: 53% dintre români vor în 2026 să își gestioneze mai atent cheltuielile, iar peste 30% își propun să economisească.

Dar, dincolo de cifre, există o poveste colectivă: o societate care a început să-și privească portofelul ca pe un scut, nu ca pe un instrument de consum.

Anul în care „rezoluțiile” au devenit planuri de apărare

Dacă în urmă cu un deceniu planurile de început de an aveau accente aspiraționale („să călătoresc mai mult”, „să-mi schimb mașina”), acum discursul se mută către disciplină și protecție. România intră în 2026 cu inflație încă ridicată, cu rate la credite sensibile și cu prețurile alimentelor și serviciilor în continuă presiune. Într-un asemenea context, rezoluțiile financiare devin un act de luciditate.

Datele studiului confirmă schimbarea comportamentului:

• 40% vor economisi mai mult decât în 2025

• 30% vor păstra același nivel

• doar 16% vor reduce economisirea

Este, probabil, cea mai mare mutație de mentalitate financiară a românilor din ultimii ani — trecerea de la impuls la autoconservare.

Revelația: gospodăria ca micro-planetă financiară

Studiul arată și altceva: românii nu mai așteaptă salvarea de la stat, ci încearcă să-și crească veniturile pe cont propriu. 43% declară că vor căuta să câștige mai mult în 2026 fie prin renegocieri salariale, fie prin activități suplimentare, freelancing sau migrație temporară.

În același timp, aproape o treime spun că intenționează să investească mai mult în acțiuni, obligațiuni sau titluri de stat

Pentru o țară cu doar 20% populație bancar educată în anii 2000, această evoluție merită notată într-o cronică economică: românii încep să-și trateze familia ca pe o entitate economică, nu doar socială.

Inflația, zmeul urât din poveste

În piesa financiară a lui 2026, există un antagonist clar: prețurile. 58% dintre români consideră că inflația este principala problemă a anului, iar 17% spun că le va fi dificil să economisească

Știm deja de ce: inflația românească lovește mai dureros decât cifrele oficiale — lovește la raft, în facturi, în pachetul de acasă pe care părinții îl trimit copiilor la facultate.

Într-o notă aproape tragicomică a consumului românesc, 25% planifică cheltuieli pentru renovări sau utilarea locuinței, iar 16% se gândesc la achiziții imobiliare.

Nimeni nu împrumută bani pentru vacanțe în Maldive — gospodăria rămâne fortăreața, iar fortăreața trebuie renovată.

Paradoxul optimistului prudent

Poate cea mai frumoasă contradicție din date este că, într-o țară cu inflație percepută cronic și cu salarii care pierd teren, 45% dintre români sunt optimiști că anul 2026 va fi mai bun financiar decât 2025

Acest optimism nu este frivol — este disocierea tipică a populațiilor care au trăit tranziția, crizele și inflațiile seriale. Românii au învățat ceva ce Occidentul abia descoperă: economia nu este doar matematică, este psihologie.

Ce înseamnă rolul băncilor într-o astfel de ecuație?

Studiul arată că 75% dintre români consideră că serviciile bancare îi ajută real să-și atingă obiectivele financiare

Asta nu înseamnă neapărat că băncile sunt iubite — ci că sunt instrumente necesare.

Comentariul lui Mihail Ion, VP Retail Raiffeisen, surprinde acest nou contract social: „Românii își doresc soluții sigure și transparente… Sunt conștienți de provocările economice, dar nu renunță la obiective.”

Într-o țară în care 90% dintre achizițiile majore trec prin credit, ipotecă sau economisire, banca devine nu creditor, ci translator al realității financiare — ceea ce noua generație de clienți cere este claritate și predictibilitate, nu promisiuni.

Ce ne spune sociologia acestor cifre?

Când o societate începe anul cu: gestiune bugetară, creștere de venituri, economisire, investiții, prudență înseamnă că: începe să-și planifice viitorul, nu doar prezentul, acceptă ideea responsabilității financiare , își asumă că dobânzile, inflația și riscurile nu sunt accidente, ci condiții.

Este o schimbare culturală profundă. Este tranziția de la consum emoțional la consum strategic.

Final: România care învață să respire între salarii

De ani de zile repetăm cu amărăciune că România trăiește „de la salariu la salariu”. Studiul acesta sugerează ceva nou: România încearcă să respire între salarii.

Și, poate, acesta este cel mai important lucru de spus despre 2026 — nu că românii fac rezoluții financiare, ci că pentru prima dată le tratează ca pe niște strategii de supraviețuire.