România fără (e)valuare

România nu are valoare, pentru că nu are (un sistem) de evaluare a acțiunilor individuale, activităților, strategiilor sau politicilor publice. Este o afirmație dură, dar am de gând să vă demonstrez adevărul spuselor mele, prin câteva exemple. Ezitam să deschid subiectul, în acest moment de criză, însă cred că tocmai acum este momentul unei estimări a imperfecțiunilor sistemice ale guvernării, a raportărilor triumfaliste şi a lipsei de evaluare.

Ce înțelegem prin evaluare? Fără a recurge la definiții sofisticate, evaluarea este o activitate umană, veche de când lumea. Homo sapiens se întreba demult ce valoare au gesturile și acțiunile sale? Este vreo valoare în acţiunea sau intervenţia mea?

Practica evaluării s-a dezvoltat de-a lungul timpului, iar omul modern a început să teoretizeze această (bună) practică. Aşa se face că avem azi comunități epistemice sau asociații ale evaluatorilor, se fac cercetări doctorale și se publică articole științifice, în reviste specializate de evaluare.

Dacă ar trebui să dau o definiție simplă a evaluării politicilor publice aș recurge la definiția dată de Adrian Miroiu, profesorul român care s-a ocupat cel mai mult de acest domeniu. Astfel, Adrian Mirou spunea că evaluarea politicilor publice reprezintă examinarea empirică obiectivă și sistematică, cu ajutorul metodelor de cercetare socială, în termenii obiectivelor propuse de acestea.

Dar cum se face la noi această apreciere obiectivă, sistematică, bazată pe metode științifice? Presupunerea mea este că există o influență (bias) psihologică și istorică asupra modului în care apreciem acțiunile noastre.

Când zic influenta psihologică, mă refer la existenta unei stime de sine exagerate, în rândul multor români. Uitați-vă la versurile câtorva manele celebre, mult apreciate. Cea mai semnificativă mi se pare tema: „… Am valoarea cea mai mare ca un as/ Am valoare/ Voi muriți de necaz…”, de Leonard & Nino, temă regăsită și la mai celebrii Ștefan de la Bărbulești, Adrian Minune, Nicolae Guță. Dacă vi se pare că „eșantionul” nu este reprezentativ, vă mai dau un exemplu de autoevaluare a unui deputat PSD ce spunea către tovarășii lui: „…uitați-vă la masa asta, ce somități sunt…avem în spate o profesie, avem un nume, avem valoare” (1).

Când mă refer la influența istorică mă gândesc la moștenirea raportărilor triumfaliste în administrația publică, plecând de la raportarea îndeplinirii Cincinalului „în patru ani și jumătate”, obicei la care nu s-a renunțat nici azi.

Acum, haideți să vedem cum stăm la nivelul politicilor publice? Cred că suntem țara europeană cu cele mai multe politici, strategii și planuri alternative, dar nu se vede nicăieri modul în care acestea au fost puse în practică/ implementate. Evaluarea este o condiție fundamentală în aprecierea modului în care o politică publică și-a îndeplinit obiectivele (evaluarea ex-post) sau dacă este nevoie să sufere ajustări (evaluare formativă). Fondurile europene sunt condiționate de existența evaluării. Am încercat să aflu dacă există o evaluare a programelor europene din perioada 2007-2013, dar nu am reușit. Am găsit o Bibliotecă de evaluare dar ea este secvențială, cu vreo 11 itemi de evaluare. Dacă nu știi exact anul apariției, tipologia de evaluare, metodologia folosita, fondul sau altă caracteristică, rezultatul căutării este „0”. Vă las să găsiți, de exemplu, evaluarea ex-post, obiectivă și sistematică, a programelor europene cele mai cunoscute, PODCA sau POSDRU.

Între timp, îmi îndrept atenția spre alte programe. Haideți să luam Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL), foarte drag lui Dragnea și lui Vâlcov. Există pe site-ul MDRAP o serie de strategii, de prezentări, planuri de implementare etc dar nu am găsit, nicăieri, vreo evaluare. Dacă vrea cineva să aprecieze modul în care s-au cheltuit banii europeni pentru dezvoltarea locală, în special racordarea întregii populații la rețele de canalizare și de apă potabilă, poate să urmărească investigația Recorder. Aprecierea Recorder este că, în acest program (măsura 3.2.2), sunt „…bani europeni fraudați, rețele nefuncționale care pun în pericol viețile oamenilor și un stat complice la jefuirea propriilor cetățeni”. Dar investigația Recorder nu este o evaluare a programului, ci o investigație jurnalistică ce a dus la autosesizarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Dar, chiar dacă ar exista experți și expertiză, evaluarea programelor publice a devenit un fel de bau-bau pentru politicieni. Dacă luăm doar exemplul evaluării școlilor doctorale din universități sau din Academia Română, putem vedea că articolul 158 din Legea nr.1 / 2011 prevede evaluarea a calității școlilor doctorale, odată la 5 ani, în vederea acreditării lor. Această prevedere nu s-a aplicat până azi, altfel ar fi dus la închidere multor scoli doctorale, mai ales dacă s-ar fi evaluat doar articolul 170, din aceeași lege, privind etica universitară (2).

În final, cred că am adus destule exemple despre nevoia de evaluare sistematică și obiectivă a politicilor și programelor, mai ales a politicilor de sănătate și a urgențelor civile, ca lecție învățată din această criză existențială. Altfel, putem privi criza ca o oportunitate de apreciere și judecare a funcționării mecanismelor de bună guvernare.

Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro

România fără (e)valuare

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”