Rusia speră să slăbească NATO la negocierile pentru Ucraina, iar una dintre revendicări poate viza direct România, dezvăluie un ziar european

Rusia va dori cel mai probabil să profite de o nouă rundă de negocieri de pace privind Ucraina pentru a obține concesii care să slăbească apărarea NATO, au spus surse diplomatice citate de cotidianul britanic The Telegraph. Nu ar fi pentru prima dată când Rusia cere acest lucru, care privește direct securitatea României.

Yuri Ușakov, consilierul Kremlinului pe probleme de politică externă, a declarat zilele trecute că Europa ar trebui să fie inclusă în noile negocieri dintre oficialii ruși, ucraineni și americani, deoarece continentul ar avea un rol crucial în ajungerea la un acord.

Surse diplomatice au declarat pentru The Telegraph că Rusia dorește includerea europenilor deoarece dorește să folosească următoarea rundă de negocieri pentru a obține concesii privind extinderea NATO, pe care Vladimir Putin a numit-o „cauza principală” a războiului.

Kremlinul a sugerat anterior că ar putea fi dispus să facă compromisuri în privința altor chestiuni dacă îi sunt îndeplinite cerințele esențiale, care vizează, în esență, independența Ucrainei și extinderea NATO spre est.

Putin va cere probabil ceea ce a mai cerut deja, și anume ca prezența NATO în Europa să fie redusă la nivelul din 1997, înainte ca fostele țări din blocul estic să înceapă să adere la alianță.

Acest lucru, a observat The Telegraph, ar însemna o potențială retragere a trupelor NATO din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, precum și din Finlanda, care a aderat la alianță în 2023. Toate cele cinci țări au graniță comună cu Rusia.

România, care a aderat la NATO în 2004, ar fi și ea vizată de o astfel de solicitare a Rusiei.

O solicitare formulată explicit de Rusia în 2021-2022

Relatarea cotidianului britanic nu a menționat o propunere oficială a Rusiei și nici nu a precizat că cererea de retragere a NATO ar fi fost adăugată în mod oficial pe ordinea de zi.

Acesta rămâne un scenariu atribuit unor surse diplomatice, mai degrabă decât o poziție de negociere convenită, după mcum amintește și cotidianul ucrainean Kyiv Post.

Dar chestiunea extinderii spre est a NATO a fost de multă vreme o problemă a Rusiei.

La începutul anului 2025, șeful Cancelariei Prezidențiale de atunci, Cristian Diaconescu, a declarat că la întâlnirea cu oficialii americani din Riad, Rusia a vrut să știe „dacă își poate face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Ialta”, care ar presupune retragerea garanțiilor de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997.

Diaconescu a revenit ulterior cu intervenții mai nuanțate, în care a spus că aceste cerințe nu au fost pe masa negocierii, și spunând că s-a referit de fapt la cerința Rusiei din 2022.

Moscova a solicitat anterior modificări ale poziției NATO în Europa. În decembrie 2021, Rusia a prezentat Statelor Unite și NATO proiecte de acorduri de securitate care includeau cereri de a opri extinderea în continuare a NATO și de a limita activitatea militară în țările care au aderat la alianță după mai 1997.

NATO a respins cererea de a-și închide porțile pentru noi membri, afirmând însă că este deschisă discuțiilor privind controlul armamentului și alte chestiuni de securitate.

Ce înseamnă reluarea negocierilor

Articolul The Telegraph apare în contextul în care Ucraina, Rusia și SUA discută reluarea negocierilor la nivel tehnic.

Consilierul de la Kremlin, Ușakov, a declarat că Rusia este pregătită să reia discuțiile trilaterale după sărbătoarea Zilei Unității Naționale din 4 noiembrie, descriind următoarea întâlnire ca fiind preliminară și exploratorie.

Kievul a declarat că este gata să participe la discuții, dar dorește măsuri concrete, inclusiv un armistițiu și măsuri umanitare. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat, de asemenea, că Ucraina susține propunerile privind un armistițiu energetic și încetarea războiului.

Întrucât UE dorește să joace un rol în următoarea rundă de discuții, oficialii UE au propus un format mai larg, care să includă reprezentanți europeni, în timp ce Kremlinul a precizat că discuțiile aflate în prezent în pregătire sunt trilaterale.

Formatul exact și participanții nu au fost încă confirmați.

Anterior, Kyiv Post a relatat că oficialii și analiștii ruși au folosit perspectiva reluării negocierilor pentru a formula cereri mai ample privind securitatea europeană, sancțiunile și teritoriul.

Putin însuși a declarat săptămâna trecută că negocierile ar trebui să se concentreze pe „asigurarea securității Ucrainei și Rusiei” după încheierea unui acord final de pace. El a adăugat că discuțiile ar trebui să acopere și „arhitectura securității europene în ansamblu”, potrivit Reuters.