S-a votat Liga Sud

La alegerile generale ale Ligii asociatiilor romanesti din Germania, s-a incercat o mutare a centrului de greutate la Berlin. Propunerea a esuat, ca nestatutara, caci asociatia de romani din zona Berlin-Brandenburg, care „vrea sa traga sforile” de la capitala, nu e inca membra a Ligii.

La noua formula de conducere a LARG, cu presedinte din Stuttgart si vice din Nurnberg, nu ramane de strigat decat „Hai, Sudul”!

In 16 septembrie, au avut loc alegerile generale ale Ligii asociatiilor romano-germane (LARG). Capii asociatiilor membre ale LARG s-au intrunit intr-o sala a Consulatului general al Romaniei / Casa Romaniei din Munchen. La patru ani de la infiintare, Liga nu are sediu propriu, reunindu-se sporadic in locatii de imprumut, sau in spatiul virtual electronic sau telefonic.

Tocmai de aceea, pe ordinea de zi , problema sediului viitor al Ligii a fost un punct de baza al discutiilor, terminate insa invariabil pe aceeasi nota trista: nu-s bani.

In anul 2004 s-a avansat, ca proiect la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, un proiect de finantare a unui sediu al Ligii, in valoare de 20.000 de euro. Acesta insa a fost uitat, lovindu-se si de rezerva, chiar din mijlocul consiliului sau de conducere, ca banii ceruti n-ar garanta continuitatea finantarii acestui sediu si a personalului aferent.

Presedintele Glass si vicele Alexandru Schaefer-Garleanu preluandu-si mandatul LARG

Alte idei lansate la adunarea de sambata, au fost mutarea sediului administrativ la Berlin -desi LARG este inregistrata fiscal si la primarie in Munchen-, la Stuttgart, sau, chiar „pe langa parohii”.

Ca membrii de onoare ai Ligii s-au propus si votat -in absenta- Barbara Stamm, vicepresedinta a Landtagului bavarez si a Uniunii Crestin-Sociale (CSU) -partid conservator, de dreapta, puternic reprezentat in Bavaria- si primarul Mangaliei Zanfir Iorgus, traseist politic al partidelor la putere -de la SPD in timpul vechii guvernari, la PD, incepand cu august 2006.

Dealtfel, noul presedinte ales al LARG, Lucian Glass -care este si presedintele asociatiei romano-germane din Stuttgart Agero- a declarat ca „nu putem lucra fara partidele din Romania” si, intrebat la ce orientari politice se refera concret, a raspuns „partidele care sunt la conducere, noi le aplaudam”.

Si fostul presedinte al LARG, Lucian Hetco, avansa la alegerea sa in 2004, mai intensa politizare a activitatii Ligii, precum si o restructurare a acesteia in formula piramidala oferita de Sfatul Central evreiesc, insa pasi concreti nu s-au inregistrat in acest sens, in cei doi ani de mandat al vechii conduceri.

Intr-un interviu anterior, Hetco puncta anumite motive de esec in performanta practica a Ligii: „Pe plan intern”, spunea el, „ e ca un blestem tracic: exista o anumita invidie in cadrul comunitatii romanesti, multa zazanie si o malitiozitate pe care nu pot s-o salut si o consider de rau augur.

Sunt fapte care demotiveaza si nu fac altceva decat sa ne slabeasca increderea in noi. Si este rau, caci astfel nu vom reusi sa oferim imaginea reala a celor 330-400.000 de romani care se afla in Germania.

Nefiind recunoscuti ca minoritate nationala in Germania, nu ne ramane altceva decat sa ne constituim ca o structura de acest fel si, lipsindu-ne acest varf de lance, nu putem avea reprezentativitatea pe care am merita-o in Germania. Asociatiile nu au bani, iar daca au, nu sunt dispuse sa plateasca. Exista rezerve fata de membrii consiliului de conducere, de ce unii sunt alesi si altii nu”

Noii capi -alesi in unanimitate-, sunt insa optimisti.

Presedintele Glass promite „sa faca totul ca sa aduca Liga la cel mai inalt rang” iar vicele Alexandru Schaefer-Garleanu este convins ca va colabora bine cu presedintele si ca, atragand o parte din asociatiile nurnbergheze in Liga, va aduce plusvaloare reprezentativitatii ei si va face chiar un pas in lupta contra unor imposturi de care s-a lovit, la nivel asociativ, in Nurnberg.

In Consiliul de conducere al LARG au fost alesi Florin Zaheu (organizare si sociale), Emil Mateias (purtator de cuvant), Anca Gerner (finante), Daiana Maties (secretara), Maria Kasalicky (cultura), cenzor Luminita Bratu, al doilea cenzor urmand sa fie decis prin vot electronic.

Cu functii onorifice au ramas Gheorghe Sasarman si Lucian Hetco, ultimul administrand si prezenta electronica a Ligii, www.larg.de.

La capitolul finante, Liga sta dezastruos, deoarece doar una-doua dintre cele 14 asociatii membre si-au platit cotizatiile, iar bugetul ei total se compune momentan dintr-o donatie caritativa si mici sponsorizari ale firmei de transfer de bani Western Union.

Impasul financiar este insa si mai acut deoarece, nefiind recunoscuta de autoritatile germane ca organizatie obsteasca, LARG nu poate derula fonduri decat intr-o marja de 3.500 de euro, in regim de impozit comasat.

Decizia fiscului german a fost argumentata prin faptul ca LARG nu are activitati proprii, iar contra-argumentul acesteia -ca activitatea Ligii se compune din suma activitatilor asociatiilor-membre- n-a fost acceptat ca satisfacator, pentru acordarea inlesnirilor fiscale specifice asociatiilor non-profit..

De fapt, nu numai autoritatile germane de resort n-au fost convinse in acest sens, ci si asociatii din Germania, care au ramas refractare sau reticente fata de Liga.

Unora, aceasta „capusare“ la nivel de reprezentare a mediului asociativ romanesc li se pare inutila, altii, cum este grupul „Dialog“ din Koeln, considera riscant a adera „ la ceva, care nu cunosc decat din spatiul virtual“. Altii ar intra „la troc“, contra unei functii de conducere, buna pentru palmares.

Berlin-Brandenburgul are inca probleme de identificare a realei identitati a Ligii, se pune si problema delimitarii ei de Forumul Germano-Roman din Berlin (unde este membra), forum ce actioneaza pe linie de lobby la nivel parlamentar si se afla sub presedentia Susannei Kastner MdB, vicepresedinta Bundestagului german.

Desi aceste nuante referitoare la afiliere si concurenta se incearca a fi detaliate la fiecare sedinta, confuzie si suspiciuni exista in continuare in mediul asociativ romanesc fata de LARG, iar notorietatea si reprezentativitatea actuala a acestei structuri este redusa. Noii alesi in functiile de conducere doresc insa, cel putin declarativ, sa dea nou impuls activitatii Ligii.

Prezumtiv, aceasta se va realiza, in mandatul 2006-2008, cu precadere in sudul Germaniei, caci zarurile au fost aruncate pe tabla de joc Stuttgart-Nurnberg-Munchen.